Tinerii fermieri Corbu: de la drujba pe YouTube la o agricultură diferită în România

Managementul lor se bazează pe agricultură regenerativă!

Noua generație de fermieri români redefinește conceptul de agricultură, abandonând metodele tradiționale în favoarea unor abordări creative, tehnologice și regenerativiste.

În timp ce statistica europeană arată o criză a vârstei în sectorul agricol, cu o medie a vârstei fermierilor de 57 de ani și doar 12% dintre aceștia având sub 40 de ani, inițiativele locale din România, Bulgaria, Italia și Spania ilustrează o tranziție accelerată către modele de business diversificate și inovatoare.

Această tendință este susținută de Comisia Europeană, care promovează transferul intergenerațional ca fiind esențial pentru viitorul securității alimentare, al sustenabilității și al vitalității rurale.

La periferia Capitalei, în comuna Singureni din județul Giurgiu, situată la circa 30 de kilometri de centrul Bucureștiului, frații Corbu au transformat pasionul pentru botanică într-o afacere prosperă. Gabriel și Mihai Corbu, ambii în vârstă de 40 de ani, au inaugurat în 2019 „Grădina Corbilor”, o exploatare care cuprinde trei seră, un câmp deschis și o livadă.

Această suprafață găzduiește acum peste 800 de specii distincte de legume și ierburi aromatice, oferind o gamă largă de produse pentru magazinele online proprii, dar și pentru restaurantele din marele oraș.

Traseul lor profesional este atipic pentru o familie în care profesia principală a fost contabilitatea și construcțiile; Gabriel recunoaște cu umor că ei sunt singurii „țăranii” din neam.

Născut la Piatra Neamț, Gabriel a absolvit Liceul Forestier înainte de a se muta în București în 2005 pentru a studia horticultura și peisagistica la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară.

Momentul de inflexiune s-a produs în 2008, când a câștigat o bursă pentru studii în Regatul Unit, acolo unde a intrat în contact cu principiile agriculturii ecologice și cu filozofia „whole food”, adică consumul de alimente neprocesate, cât mai apropiate de forma lor naturală. Convingerea că acest model poate fi adaptat și în România i-a determinat pe el și pe fratele său, Mihai, de asemenea specialist în peisagistică, să înceapă cu consultanța pentru ferme și sere, până când au achiziționat terenul din Singureni, atras de prețul accesibil și proximitatea față de capitală.

Filosofia lor de management este fundamentată pe agricultură regenerativă, o abordare în care pământul este permis să se regenereze natural, iar buruienile sunt văzute ca parteneri, nu ca inamici. Diversitatea remarcabilă de culturi este rezultatul direct al tezei de doctorat a lui Gabriel, intitulată „Asocierea speciilor și utilizarea biopreparatelor”, care încurajează simbioza dintre diverse organisme vegetale.

Această metodologie permite o coexistență armonioasă cu flora din jur, transformând ferma într-un ecosistem complex și auto-regulator.

Într-o altă parte a județului, la mai puțin de o oră de condus de Singureni, în comuna Hotarele, Alex, un bucureștean în vârstă de 29 de ani, demonstreză că agricultura modernă poate fi construită și prin autodidactism și adaptabilitate. „Domeniul Anghel” este un haos organizat de animale și plante, unde Alex își petrece diminețile cu o cană de cafea alături de țapul său, Spumel.

Curtea este animată de o faună variată: o alpacă, cinci câini, pisici, găini și rațe din multiple rase, prepelițe, iepuri pitici, capre, țapi și porumbei.

Tinerii fermieri români reflectă o mișcare continentală!

Numărul exact al animalelor fluctuează constant, deoarece Alex adoptă frecvent animale de pe stradă sau primește indivizi de la persoane care nu le mai pot îngriji.

Spre deosebire de frații Corbu, Alex nu a urmat o carieră academică în domeniul agrar, ci s-a specializat în kinetoterapie, profesie pe care a exercitat-o scurt timp înainte de a simți nevoia imperioasă de mișcare și activitate fizică intensă.

Pasiunea pentru natură l-a dus în 2018 la achiziționarea unui teren arid, cu câțiva copaci, în Hotarele. Punctul de plecare a fost un solar de 40 de metri pătrați, inițiat ca un hobby pentru a-și dezvolta abilitățile practice. Fără experiență anterioară, Alex admite că nu știa nici măcar cum să fixeze un cui, fiind nevoit să angajeze inițial ajutor de specialitate. Cu timpul, costurile ridicate ale forței de muncă și lipsa seriozității partenerilor l-au forțat să învețe totul din tutorialele de pe YouTube, inclusiv utilizarea drujbei. Astăzi, el cultivă zmeură, mure și struguri în cele două solare ale sale, unul fiind originalul și celălalt extins ulterior.

Activitatea sa a evoluat de la livrarea de legume și ouă în București către crearea unui conținut digital captivant, acumulând aproximativ 50.000 de urmăritori pe YouTube și 165.000 pe TikTok, transformând ferma într-o destinație turistică și educațională.

Cazul tinerilor fermieri români nu este izolat, ci reflectă o mișcare continentală. În Italia, în provincia Arezzo din Toscana, Jacopo Trasolini, în vârstă de 32 de ani, a integrat turismul și industria cosmetică în agricultura familială. Proprietarul agropensiunii „Victor & Rose”, el a lansat linia de produse „Wilongevity”, o serie de creme anti-îmbătrânire derivate din kiwi cultivat local. Pentru Jacopo, rutina zilnică oscilează între plantare, gestionarea rețelelor sociale și primirea oaspeților, demonstrând că rolul fermierului modern a depășit mult limitele agriculturii clasice, transformându-l într-un antreprenor multifacetic.

În Spania, Gonzalo, de 36 de ani, a modernizat ferma de vaci moștenită de la tatăl său în 2009 prin implementarea tehnologiei digitale. Inițial scepticul colegilor mai în vârstă și al părintelui său față de utilajul de muls automatizat s-a transformat în recunoaștere a eficienței sistemului. Gonzalo utilizează o aplicație mobilă care îi furnizează date în timp real despre producția de lapte a fiecărei vaci, identificând chiar și ugerul specific de proveniență a lichidului.

Prin intermediul senzorilor și al platformelor de stocare a datelor, el monitorizează parametrii ceruți de industria lactată cu o precizie superioară mulsului manual. În plus, doi roboți de curățenie mențin igiena spațiilor de odihnă a animalelor. Motivul central al acestei tehnificări este echilibrul dintre viața profesională și cea personală, un ideal specific generației sale.

Gonzalo subliniază că inovația nu vizează doar creșterea productivității, ci și îmbunătățirea calității vieții pe termen lung pentru operatorii din agricultură.

Deși tehnologia oferă soluții eficiente, provocările climatice rămân un obstacol major și nedezlegat.

Gabriel Corbu menționează că ultimele ani au fost extrem de dificile, temperaturile extreme din iulie și august făcând aproape imposibilă cultivarea anumitor specii în zonele de câmpie.

Schimbările climatice au dus la pierderi semnificative de recolta, cu un exemplu concret fiind distrugerea a peste 5.000 de răsaduri de salate ca urmare a creșterii bruște a temperaturii în interiorul serei.

În răspuns la aceste condiții, la Singureni se explorează acum cultivarea unor specii rezistente sau adaptate, precum kaki și passiflora, care pot oferi o diversificare a portofoliului vegetal și o mai bună reziliență în fața volatilității meteo.

Aceste exemple transfrontaliere, reunite în cadrul proiectului PULSE, evidențiază o realitate: tinerii fermieri nu mai sunt simpli moștenitori ai pământului, ci inovatori care construiesc un model agricol sustenabil, diversificat și conectat la realitățile secolului XXI.