Cum își ascultă Sibiul turiștii, în timp ce Constanța mizează tot pe potențial?

Ce își doresc cu adevărat vizitatorii Sibiului?

Un oraș caută să afle de ce vin oamenii, ce le place și ce îi convinge să rămână. Celălalt are o strategie de turism pe tot parcursul anului, dar ne datorează un răspuns simplu: ce s-a schimbat?

Un turist ajunge într-un oraș, face câteva poze, mănâncă ceva și pleacă. Pe Instagram, vizita poate părea impecabilă. Pentru economia locală, însă, diferența dintre „am fost acolo” și „am stat două nopți” este enormă. În Sibiu, aceasta este exact diferența care a stat la baza unei cercetări ample.

Orașul nu s-a mulțumit să admire fotografiile de pe rețelele sociale, ci a vrut să afle cum este văzut prin ochii vizitatorilor și ce fac aceștia când ajung la destinație.

Aici începe comparația inconfortabilă cu Constanța.

Pentru noua strategie turistică a Sibiului, 1.294 de persoane au fost intervievate online, 11 reprezentanți ai vieții locale au stat de vorbă cu autoritățile și 7.873 de recenzii despre hoteluri, restaurante și atracții au fost analizate la firul ierbii. Întrebările au inclus factorii care atrag vizitatorii, modul în care călătoresc, sumele cheltuite și probabilitatea de a reveni, conform documentației supuse consultării publice.

Cu alte cuvinte, Sibiu a făcut un lucru de bun-simț: înainte de a le spune oamenilor de ce ar trebui să vină, a încercat să-i asculte. La Constanța, avem toate motivele să cerem același lucru. Știm ce ne place la oraș, dar știm oare destul despre ce caută cineva care vine din București, Cluj sau din afara țării? Este interesat de plajă, de centrul vechi, de gastronomie sau de un concert?

De ce a scăzut durata medie a șederii?

Ar veni în noiembrie? Ce l-a deranjat ultima dată și ce l-ar face să prelungească șederea? Aceste răspunsuri sunt mult mai utile decât o nouă prezentare stufoasă despre cât de mare este potențialul Constanței.

Potențialul singur nu rezervă camere.

Sibiul recunoaște deschis că un peisaj frumos nu este suficient. Cercetarea a pus pe masă și o realitate dură: oamenii stau tot mai puțin.

Durata medie a șederii a scăzut de la aproximativ 1,61 nopți în 2019 la 1,49 nopți în 2024, arată datele din proiectul de strategie. Faptul că acest aspect este discutat deschis arată maturitate; un oraș care își recunoaște vulnerabilitățile are de unde să pornească.

Pentru Constanța, întrebarea ar trebui să fie la fel de simplă: după o plimbare pe faleză și o masă bună, ce îi propunem turistului pentru a doua zi? Avem moștenire culturală, povești, mare și un județ întreg plin de resurse în apropiere. Totuși, între a avea locuri interesante și a oferi un weekend ușor de organizat e cale lungă.

Ai nevoie de un program clar, de informații actualizate privind transportul și rezervările, ca să nu afle omul ajuns la destinație că informațiile erau valabile doar în sezonul trecut.

Unde este bilanțul real al strategiei litorale?

Turistul nu ar trebui să facă o muncă de detectiv ca să petreacă două zile pe litoral.

Ar fi incorect să spunem că la Constanța nu s-a scris nimic pe această temă.

Strategia de turism publicată pe site-ul primăriei vorbește deja despre o destinație activă 365 de zile pe an, despre vizitatori care revin și despre măsurarea duratei vizitelor.

Cu toate acestea, documentul face referire, printre altele, la realitatea din 2017 și necesită o actualizare profundă. Cifrele vechi nu pot ține locul unei radiografii turistice actuale.

Aici critica devine legitimă: dacă problemele erau cunoscute, ce s-a făcut efectiv cu ele?

În documentația disponibilă public nu există un bilanț integrat care să arate clar ce obiective au fost îndeplinite în mintea publicului. Comunitatea și organizația de management al destinației ar trebui să indice limpede rezultatele obținute. Nu este suficient doar să știm că o destinație a fost promovată intens.