România intră în iarnă cu rezerve de gaze și apă mai reduse decât anul trecut

Cât de gravă e situația?

România se pregătește pentru sezonul rece cu o situație a rezervelor mai slabă față de anul precedent. Resursele de gaze naturale și de apă în lacurile de stocare sunt inferioare celor din aceeași perioadă a anului trecut.

În caz de cerere excesivă, autoritățile dispun de mai multe instrumente: importuri suplimentare de energie, activarea unor capacități de producție aflate în stare de așteptare și, în condiții extreme, restricții temporare pentru marile companii în orele de vârf.

Cât lipsește din depozitele de gaz?

La finalul întâlnirii, secretarul de stat din Ministerul Energiei, Pavel-Casian Nițulescu, a subliniat că țara nu se află într-o criză, dar că resursele sunt sub cotele din anul anterior.

Pot să vă răspund cu curaj că nu stăm atât de bine cum ne așteptam, dar nici rău.

Nu pot să plec din start cu foarte mult optimism, a menționat oficialul.

Cât de gravă e criza apei?

Conform declarațiilor sale, depozitele subterane de gaz natural conțin aproximativ 362 de milioane de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului precedent. Această diferență poate afecta atât nivelul consumului, cât și costurile suportate de utilizatori.

În ceea ce privește rezervele de cărbune, poziția este mai favorabilă, acestea ajungând la aproximativ 579.000 de tone. Rezervele de apă din lacurile de acumulare au scăzut la 44% din capacitatea maximă.

Cum se va schimba producția hidro?

O altă problemă este nivelul redus al apei din lacurile de acumulare utilizate pentru generarea de energie hidro. Potrivit lui Pavel-Casian Nițulescu, rezerva energetică a acestora este de aproximativ 1.240 GWh, reprezentând 43,85% din capacitatea de stocare. Autoritățile au decis ca apa din lacurile energetice să fie folosită în principal pentru echilibrarea sistemului și pentru acoperirea consumului atunci când este necesar. Scăderea debitelor pe Dunăre și pe cursurile interioare a afectat producția hidroenergetică. Secretarul de stat a precizat că debitul Dunării este de aproximativ 1.700 de metri cubi pe secundă, mult sub media multianuală pentru luna noiembrie.

Președintele Directoratului Hidroelectrica, Iulius Dan Plaveti, estimează însă că producția de energie hidro va crește pe măsură ce debitele râurilor și ale Dunării se vor majora. „Din tot ce știm despre prognoză, debitele pe Dunăre au început să crească și cresc deja, așteptând pentru luna decembrie să ajungem spre 2.500 mc/s”, a declarat acesta.

Cât de mare e vârfurile de iarnă?

Potrivit prognozei Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, debitul Dunării la intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, urma să crească treptat până la aproximativ 1.950 de metri cubi pe secundă, rămânând însă sub media multianuală pentru luna noiembrie, de 4.700 de metri cubi pe secundă.

Plaveti a mai spus că rezerva din lacurile energetice a scăzut de la aproximativ 71% la începutul perioadei analizate la circa 44% în prezent. Creșterea precipitațiilor ar putea contribui la refacerea treptată a acestei rezerve.

Ce se întâmplă la centrale?

România se pregătește pentru un consum de până la 9.600 MW. Autoritățile iau în calcul mai multe scenarii de creștere a cererii, care ar putea depăși 9.000 MW și ar putea ajunge chiar la 9.600 MW în perioadele cu temperaturi foarte scăzute.

Potrivit lui Nițulescu, România poate importa în mod obișnuit aproximativ 4.000 MW, iar capacitatea maximă de import poate ajunge la 4.600 MW. Pe lângă importuri, autoritățile iau în calcul repornirea unor grupuri de producție și punerea în funcțiune a unor noi capacități.

Un grup de lucru cu Dispecerul Energetic Național analizează posibilitatea ca până la sfârșitul anului să intre în sistem încă aproximativ 1.000 MW din surse regenerabile și din surse pe combustibili fosili, inclusiv gaze naturale.

Cum se va gestiona vârfurile?

Centrala de la Mintia se află în etapa testelor tehnologice și produce deja energie în anumite intervale, aproximativ opt ore pe zi, potrivit secretarului de stat. Testele la centrala de la Iernut sunt programate să înceapă în ianuarie. La ora 17:43, în ziua de 11 noiembrie, consumul României era de 8.065 MW, iar producția internă ajungea la 5.041 MW. Diferența era acoperită prin importuri, care depășiseră 3.000 MW.

Peste 40% din producția internă provenea atunci din hidrocarburi, iar aproximativ 32% din hidroenergie. Producția nucleară era încă redusă, în contextul repornirii Unității 2 de la Cernavodă.