Raportul preț locuințe-venit scade cu 42,8% în România între 2015 și 2025

Eurostat compară creșterea imobiliare și a veniturilor pe cap de familie?

Analiza relației dintre costul proprietății și puterea financiară a cetățenilor din România, efectuată conform datelor Eurostat publicate la 9 noiembrie 2026, dezvăluie o evoluție semnificativă, deși neintuitivă, în peisajul imobiliar. Este crucial de menționat că această diminuare a raportului nu implică faptul că casele au devenit mai accesibile financiar pentru cumpărători.

În mod concret, în intervalul de timp care cuprinde anii 2015 până în 2025, indicatorul care măsoară raportul dintre costurile locuințelor și veniturile medii ale gospodăriilor a înregistrat o reducere de 42,8%.

Această scădere reprezintă cea mai pronunțată înregistrare în întregii teritorii ale Uniunii Europene.

Eurostat compară două evoluții distincte: creșterea valorilor imobiliare și creșterea veniturilor pe cap de familie.

Pe parcursul acelei perioade, indicele care urmărește prețurile locuințelor în România a crescut de la un punct de referință de 100 în anul 2015 la 164,8 în anul 2025.

Această cifră substanțială indică o apreciere de 64,8% a prețurilor față de baza din 2015, nu o depreciere. Motivul pentru care raportul general a scăzut constă în faptul că creșterea veniturilor gospodăriilor a depășit ritmul de creștere al costurilor imobiliare. Deși prețurile imobiliare au urcat, progresul financiar al cetățenilor a fost mai rapid.

Pentru clarificare metodologică, seria anuală a prețurilor locuințelor folosește anul 2015 ca bază de calcul, stabilind această an de referință la valoarea 100. În contrast, pentru calcularea raportului preț-venit, Eurostat stabilește anul 2025 ca punct de referință, adică 100. Este esențial să înțelegem că aceste indici nu reprezintă sume în monede specifice, cum ar fi lei sau euro. Pe nivelul Uniunii Europene, în anul 2025, raportul se înregistra cu 6,8% peste nivelul observat în 2015, ceea ce contrazice tendința din România.

Alți state membri au experimentat scăderi, cum ar fi Finlanda cu 25,2% și Bulgaria cu 16,2%, dar aceste reduceri sunt mai mici decât cea constatată în România.

Reducerea de 42,8% înseamnă accesibilitate mai mare?

Indicația de 42,8% reflectă doar modul în care s-a reconfigurat această relație în decenii, nu durata necesară pentru a achiziționa o proprietate.

De asemenea, trebuie subliniat că acest indicator nu oferă informații despre câți ani de venit sunt necesari pentru a acoperi costul unei locuințe, și nici nu clasifică țările pe baza accesibilității imobiliare față de veniturile populației.

O considerație importantă este că prețurile variază la nivel local; un potențial cumpărător într-un anumit oraș poate întâlni costuri diferite de media agregată utilizată în această analiză.

Definiția venitului folosită în calcul este venitul brut disponibil ajustat al gospodăriilor pe locuitor, conform regulilor Eurostat, și nu salariul net al unei persoane care solicită un credit. Seria de date Eurostat pentru acest venit acoperă perioada 2014-2025.

În ceea ce privește finanțarea, avansul și rata lunară se calculează pe baza prețului locuinței dorite și a sumei disponibile pentru avans, determinând astfel suma necesară de împrumutat.

Ulterior, rata lunară depinde de suma totală împrumutată, dobânda aplicată, durata stabilită a creditului și moneda de contract. Costurile obligatorii și comisioanele suplimentare pot influența suma totală de plată, iar fluctuațiile dobânzilor pot modifica semnificativ rata. Banca poate lua în considerare venitul net fie al solicitantului individual, fie al întregii familii.

Prin urmare, încheierea cu o scădere a raportului național de 42,8% nu poate fi interpretată direct ca o garanție pentru obținerea unui avans, stabilirea unei rate lunare viabile sau aprobarea unui credit pentru un individ specific. Această perspectivă necesită o evaluare financiară personalizată, nu doar analiza statistică agregată.