Cum arată frauda alimentară din UE: Suplimentele alimentare, peștele și carnea, în topul produselor suspecte. Ce s-a

În special, în cazul suplimentelor și a alimentelor fortificatoare

Piața europeană de agroalimentare continuă să se confrunte cu un val de practici frauduloase, iar producătorii români nu fac excepție, care se află sub radarul instituțiilor Comisiei Europene care monitorizează situația. Potrivit datelor centralizate în Raportul lunar privind suspectările de fraudă agroalimentară în UE, din un total de 803 de notificări prelucrate prin intermediul rețelei europene de alertă iRASFF, 164 de cazuri au ridicat suspiciunile de fraudă economică și contrafacție a produselor.

În ceea ce privește categoriile de produse, cele mai multe nereguli au fost detectate în cazul suplimentelor alimentare și a fortificatorilor - cu un record de 48 de suspecte de fraudă - urmate de pește și preparate de pește (14 suspecte), carne și produse de carne cu excepția puiului (10 suspecte) și grăsimi și uleiuri (9 suspecte).

În special, în cazul suplimentelor și a alimentelor fortificatoare, neregulile au implicat afirmații de sănătate care nu sunt conforme sau înșelătoare, prezența pe piața UE a ingredientelor vegetale sau a extractelor neautorizate, precum și discrepanțele dintre nivelurile substanțelor active declarate pe etichetă și nivelurile reale. Astfel de probleme au fost identificate Astfel de probleme au fost identificate și în România și Franța, țările de origine ale suplimentelor alimentare comercializate online în Germania, ceea ce a declanșat, de asemenea, o alertă de siguranță.

În cazul peștilor și preparatelor de pește, principala suspectare de fraudă a fost constatată în adăugarea ilegală de apă (glicare excesivă neinformată pentru a crește în mod artificial greutatea), manipularea neautorizată a cărnii și înlocuirea unor specii scumpe cu unele ieftine (de exemplu, pangasius).

În cazul cărnii, s-au constatat cazuri de falsificare a documentelor de trasabilitate, depășire a limitelor legale pentru aditivi (nitriți/nitrati) și utilizare nedeclarată a cărnii separate mecanic (MSM).

În același timp, sectorul grăsimilor și uleiurilor rămâne vulnerabil la desclasificarea sau falsificarea uleiului extravergine de măsline (amestecat cu uleiuri vegetale ieftine sau ulei de lin non-commersible ieftine) și la falsificarea denumirii de origine protejate (DOP). Un caz similar a fost identificat și în România.

Mai specific, potrivit raportului Comisiei Europene, Germania a notificat un caz de falsificare a unui ulei de măsline extra virgin ODP originar din România și comercializat online.

În același timp, mierea din România a fost, de asemenea, ținta unor alerte europene. În urma notificărilor din Republica Cehă, specialiștii au identificat mierea românească cu alfa-amilază adăugată din surse externe.

Acest lucru se întâmplă în contextul în care enzime industriale sunt folosite ilegal de către unele producători pentru a masca aditivii de sirop de zahăr sau pentru a simula artificial maturarea mierii.

Majoritatea suspectărilor de încălcare a drepturilor de fraudă au fost detectate în timpul controalelor oficiale (82 de cazuri) și a inspecțiilor la frontierele UE (25 de cazuri). Cercetările efectuate de consumatori și verificările efectuate de întreprinderi au contribuit la detectarea neregulilor în 20 de cazuri și, respectiv, în 14 cazuri.

În conformitate cu reglementările europene, notificările de suspiciune nu reprezintă fraude care sunt condamnate definitiv de instanță, ci mai degrabă semnale operaționale care obligă autoritățile naționale de control (cum ar fi ANSVSA și ANPC din România) să deschidă investigații detaliate și să retragă loturile care nu respectă cerințele din raft.