Tot mai mulți europeni aleg să învețe ceva nou în concediu, schimbând piața turistică

Turismul mic și mijlociu se transformă radical!

Un nou curent transformă radical modul în care continentul european se bucură de odihna.

Epoca în care vacanțele de tip „fly and flop”, caracterizate exclusiv prin zborul rapid către o destinație și relaxarea pasivă la soare pare că se apropie de final.

În locul petrecerii timpului doar pe plajă sau în hotel, tot mai mulți turiști optează pentru conceptul de „skilliday”. Această tendiență emergentă implică integrarea învățării unei competențe noi în structura vacanței, transformând simplu actul de a călători într-o experiență educațională.

Statistici recente, colectate printr-un studiu extins, indică faptul că aproape jumătate din populația adultă din Europa, respectiv 48%, manifestă dorința de a dobânde o abilitate nouă în perioada de concediu. Aceste date rezultă dintr-un sondaj organizat de Mastercard, care a interogat peste 27.000 de persoane care practică turismul, din 28 de state europene. Analiza oferă o perspectivă clară asupra motivelor care stau în spatele deciziilor europenilor de a-și programa odihnele.

Nu este o surpriză că acest fenomen capete amploare rapidă.

Peste o treime dintre participanți, anume 37%, au deja rezervați pentru anul curent sejururi în care programul include activități de învățare. Obiectivele variază de la studiul unei limbi străine, la practicarea unui sport specific, până la masterizarea tehnicilor de supraviețuire în natură.

Deși trendul este prezent la nivel general, impactul său este cel mai pronunțat în rândul generațiilor tinere.

Aproximativ 57% dintre indivizii cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani, precum și 52% dintre cei aflați în intervalul 24-34 de ani, au planificat deja o călătorie care respectă această noutate.

În contextul României, apetitul pentru acest format de vacanță este de asemenea semnificativ. Sondajul relevă că 44% din cetățenii români interogați intenționează să aleagă anul acesta un sejur axat pe însușirea unei abilități sau a unui meșteșug.

Percepția asupra valorii vacanței s-a schimbat fundamental.

O majoritate clară a turiștilor, 51%, consideră că o călătorie capătă o valoare superioară atunci când participantul pleacă cu cunoștințe noi.

Mai mult, 48% dintre respondenți susțin că stăpânirea unei abilități noi constituie o amintire mai prețioasă decât achiziționarea unui obiect material sau a unui suvenir clasic.

Această schimbare de mentalitate reflectă o evoluție mai largă în comportamentul consumatorilor, care tind să acorde prioritate experiențelor trăite, în defavoarea acumularii bunurilor fizice.

Industria turistică, și în special întreprinderile mici și mijlocii din acest sector, vede în „skilliday” o oportunitate strategică majoră. Sectorul turismului este vital pentru economia continentului, angajând unul din nouă europeni și generând 10,5% din produsul intern brut al Uniunii Europene.

Potențialul de creștere este evident, deoarece doi din cinci turiști, adică 42%, declară că sunt dispuși să plătească o sumă mai mare pentru o vacanță care le oferă șansa de a învăța, cu condiția ca experiența să fie autentică și facilitată de furnizori locali.

Natalia Lechmanova, economistul-șef pentru Europa la Mastercard Economics Institute, comentează acest fenomen subliniind că turiștii moderni caută intensități care să persiste în memorie mult după ce se întorc acasă. Dorel nu doar amintiri estetice, ci și competențe practice, cum ar fi vinificația, prelucrarea lemnului, ceramică, pictura sau permacultura. Este dispus să investească financiar în activități oferite de afacerile locale, care expun o fațetă autentică a culturii indigene și oferă o lecție durabilă.

Care abilități sunt căutate pentru skilliday?

Lechmanova menționează că această tendință ilustrează o mutație în modul de alocare a bugetelor personale.

Cheltuielile dedicate experiențelor au demonstrat o reziliență superioară față de cele pentru bunuri, iar sejururile cu componentă educativă se numără printre cele mai apreciate forme de distracție.

Un alt beneficiu important este dispersarea fluxului turistic.

Aceste tipuri de călătorii îndeamnă vizitatorii să evite aglomerațiile din destinațiile saturate, îndreptându-se spre orașe mai mici, zone rurale sau perioade mai puțin aglomerate ale anului.

Astfel, beneficiile economice ale turismului se distribuie mai echilibrat între diverse comunități.

Din punct de vedere al preferințelor specifice, limbile străine ocupă primul loc în topul abilităților dorite. 30% dintre europeni își doresc să dobândească suficientă fluentă pentru a purta o conversație de bază cu locuitorii din zonă. Experiențele culinare urmează imediat, cu 28% interesați de ateliere și cursuri de gătit. Tot 28% aspiră să observe procesul de producție locală a vinului, brânzeturilor sau altor specialități alimentare.

Unul din cinci turiști, reprezentând 18%, își dorește ieșirea din circuitul clasic pentru a învăța abilități outdoor sau de supraviețuire, incluzând colectarea hranei din natură, orientarea sau tehnicile bushcraft. În paralel, 14% manifestă interes pentru meșteșuguri de patrimoniu și metode tradiționale.

Iată clasamentul detaliat al abilităților solicitate pentru vacanțele din 2026: - Expresii fundamentale și conversație într-o limbă nouă: 30%

- Gătit și ateliere culinare susținute de bucătari locali: 28% - Producția regională de alimente și băuturi, inclusiv vin, brânză sau bere: 28% - Activități de wellness și mișcare, cum ar fi yoga, meditația, dansul sau arta marțială: 25%

- Meșteșuguri tradiționale, precum ceramică, țesut, prelucrarea lemnului sau textile: 24% - Arte creative, incluzând fotografia, pictura sau scrierea: 23% - Sporturi, precum schi, surfing, escaladă sau drumeții montane: 19%

- Competențe outdoor și de supraviețuire, cum ar fi colectarea hranei, orientarea sau bushcraft: 18% - Meșteșuguri de patrimoniu și tehnici ancestrale: 14% - Abilități pentru un stil de viață sustenabil, precum permacultura sau conservarea resurselor: 13%

Interesul pentru aceste categorii variază semnificativ de la o națiune la alta. Cetățenii sârbi demonstrează cea mai mare dorință de a învăța o limbă străină în vacanță, cu un procent de 45%. Românii se disting prin atracția puternică față de gastronomie, unde doi din cinci participanți, adică 41%, doresc să participe la cursuri de gătit. În Suedia, 37% dintre respondenți sunt curioși să descopere cum sunt fabricate alimentele și băuturile locale.

În alte țări europene, accentul cade pe diverse aspecte. 35% dintre sloveni sunt atrăși de experiențele de wellness și mișcare corporală, precum yoga, meditația sau dansul. Aproape o treime dintre italieni, respectiv 31%, își exprimă dorința de a învăța meșteșuguri tradiționale, cum ar fi ceramică, țesutul sau prelucrarea lemnului. Creativitatea artistică este o pasiune comună pentru croați și sârbi, aproximativ 31% dintre ei dorind să-și dezvolte abilitățile artistice în timpul sejurului. Ucrainenii par a fi cei mai motivați în domeniul fitness-ului, peste un sfert dintre ei, adică 28%, dorind să stăpânească o nouă abilitate sportivă.

Raportul Mastercard privind călătoriile oferă și detalii despre distribuția cheltuielilor pe naționalități. Deținătorii de carduri din Amsterdam reprezintă cea mai mare pondere în cheltuielile pentru experiențe realizate în Franța, cu 9,7% din total. Turiștii din Țările de Jos generează 4,9% din cheltuielile pentru experiențe în Regatul Unit, în timp ce cetățenii italieni contribuie cu 3,1% pentru acest tip de cheltuieli în Spania.

Sondajul a fost elaborat de Mastercard în colaborare cu partenerul de cercetare 3 Gem, având ca scop evaluarea gradului de interes al publicului pentru activitățile de învățare în timpul deplasărilor. Studiul a fost desfășurat în februarie 2026 și a inclus 27.000 de respondenți din 28 de țări: Austria, Belgia, Franța, Germania, Italia, Polonia, Spania, Regatul Unit, Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Danemarca, Finlanda, Grecia, Ungaria, Irlanda, Israel, Țările de Jos, Norvegia, Portugalia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia, Suedia, Elveția și Ucraina.