Case vechi la 6.000 de euro: ce trebuie să știi înainte să semnezi

Cât te va costa, în realitate, renovarea?

A cumpăra o casă veche la 6.000 de euro pare o afacere excelentă. Dar înainte să semnezi actele, trebuie să știi exact cât te va costa, în realitate, să o faci locuibilă.

Piața imobiliară din România a crescut vertiginos, iar mulți români se uită acum spre sate, unde încă se găsesc prețuri accesibile. Deși tarifele urbaniste au sărit enorm, în anumite zone rurale persistă oferte pentru clădiri vechi, care nu necesită o investiție inițială mare. Pe site-urile de tranzacții imobiliare, listele cu prețuri între 6.000 și 10.000 de euro atrag rapid atenția celor care caută o alternativă mai ieftină la locuințele din orașe.

Totuși, viitorii proprietari trebuie să țină cont de două aspecte fundamentale: starea fizică a imobilului și specificul comunității în care se află. Majoritatea acestor construcții au câțiva zeci de ani, au fost părăsite de locatari de mult timp și lipsite de dotări moderne.

În plus, satele vizate sunt adesea izolate, fără perspective clare de extindere urbană și la distanță considerabilă de marile centre urbane sau de rețelele autostraziale naționale.

Atractivitatea financiară inițială nu descurajează potențialii cumpărători, dar adevăratele provocări financiare apar abia după ce ai cumpărat casa. Motivațiile sunt diverse: unii văd o oportunitate de investiție patrimonială, alții, având rădăcini rurale sau dorința de a se retrage la țară, sunt conduși de sentimente nostalgice.

O parte își propun să transforme aceste spații în rezidențe confortabile, cabane de vacanță sau facilități de cazare pentru turiști. Cu toate acestea, planurile elaborate la început se ciocnesc frecvent cu realitatea unor costuri de renovare care depășesc estimările inițiale. Experții din domeniu subliniază importanța unei evaluări exhaustive a proprietății înainte de luarea oricărei decizii finale.

Adesea, prețul de vânzare scăzut este compensat de necesitatea unor intervenții costisitoare, care pot varia de la reparații la nivel de fundație și schelet structural, până la refacerea acoperișului, a rețelelor de instalații și conectarea la rețelele publice de utilități.

Aceste lucrări nu doar că implică sume care pot depăși cu mult suma plătită pentru casă, dar și consumă un interval de timp substanțial, așa cum indică sursele citate.

De ce bugetul de restaurare explodează?

Un exemplu elocvent al complexității și cheltuielilor asociate restaurării clădirilor vechi este oferit de Județul Hunedoara. Aici, se observă frecvent că adevăratele costuri ies la suprafață abia după ce s-au demarat lucrările, procesul întinzându-se uneori pe ani întregi de muncă.

În anul 2023, Radu Steolea a dobândit dreptul de proprietate asupra celei mai vechi clădiri din Sarmizegetusa, construită în anul 1872 și aflată într-o stare avansată de degradare.

Procesul de reabilitare a durat aproape doi ani, finalizându-se în luna iunie 2025, moment în care edificiul s-a transformat într-un spațiu primitiv, dotat cu cinci camere, fiecare având baie proprie, integrat astfel în circuitul turistic local.

Cu toate acestea, bugetul inițial stabilit pentru proiect a fost depășit semnificativ. Radu Steolea a explicat faptul că operațiunea de restaurare a evidențiat o serie de disfuncționalități ascunse, generând cheltuieli neprevăzute la momentul planificării. În cazul unei structuri datate din 1872, starea reală a componentelor constructive nu putea fi cunoscută cu exactitate decât după demararea efectivă a lucrărilor și îndepărtarea stratelor vechi de finisaje.

Proprietarul a menționat că creșterea bugetului a fost determinată de necesitatea unor intervenții suplimentare de consolidare, reparații extensive și înlocuirea unor piese structurale aflate într-o stare avansată de uzură.

La acestea s-a adăugat și specificul tehnologic al restaurării unor clădiri istorice, care impune utilizarea unor materiale specifice și aplicarea unor tehnici tradiționale, alături de un volum important de muncă specializată, toate acestea având un impact considerabil asupra costurilor totale.

Experiența acumulată sugerează că o restaurare făcută cu grijă poate implica o cheltuială cu aproximativ 35-40% mai mare decât construcția unei case noi, care prezintă dimensiuni și caracteristici similare. Conform declarațiilor proprietarului, această diferență de preț se datorează preponderent consolidărilor complexe, rigoarei cu care se execută fiecare intervenție, manoperei specializate și timpului îndelungat necesar pentru a conserva elementele originale ale clădirii.

Scopul urmărit de Steolea a fost dublu: obținerea unei clădiri funcționale și salvarea unei construcții cu valoare istorică și arhitecturală deosebită, identitatea acesteia fiind păstrată cât mai fidel față de original.