Prețurile alimentelor vor crește cu 18% până în 2027

Cum afectează șocurile piețele de materii prime?

Costurile produselor alimentare vor urca cu aproape un sfert în următorii trei ani. Conform estimărilor Băncii Mondiale, prețurile la nivel global sunt destinate să crească cu 18% până în 2027.

Această proiecție vine pe fundalul unei serii de disfuncțiuni în lanțurile de aprovizionare, declanșate de războaiele actuale și de efectele climatice ale ciclu El Niño.

În paralel, costurile energiei ar trebui să urce cu 32% anul viitor, motivație principală fiind conflictul din Orientul Mijlociu. Scumpirea energiei va lovi direct costurile de producție și de transport, amplificând presiunea asupra prețurilor produselor alimentare.

Această dinamică riscă să adâncească criza securității alimentare, cu impact deosebit asupra țărilor cu venituri mici și a gospodăriilor celei mai vulnerabile.

Instituția subliniază că piețele de materii prime sunt loviți simultan de mai multe șocuri majore, de la confruntările geopolitice până la schimbările climatice și greutățile de aprovizionare. În acest context, țițeiul Brent este așteptat să atingă 105 dolari pe baril. Războiul din Orientul Mijlociu a împins în sus cotațiile petrolului.

Calculurile Băncii Mondiale indică o creștere a prețului mediu al țițeiului Brent de la 69 dolari pe baril în anul în curs la 91 dolari anul viitor, cu o coborâre ulterioară la aproximativ 79 dolari în 2027.

Totuși, această prognoză pentru anul următor rămâne dependentă de evoluția situației geopolitice.

În cazul în care confruntarea cu Iranul ar fi reluată după alegerile intermediare din Statele Unite, programate pentru 3 noiembrie, se așteaptă o nouă creștere a prețului în 2027.

Un astfel de scenariu ar genera efecte suplimentare asupra piețelor alimentare.

Cum crește costul energiei în sectorul agricol!

Conform estimărilor, costurile produselor alimentare ar putea fi cu încă 12% mai mari decât în scenariul de bază.

„Piețele de materii prime sunt lovite simultan de mai multe șocuri majore”, a declarat Ayhan Kose, economistul-șef adjunct al Băncii Mondiale, atrăgând atenția asupra riscurilor pentru securitatea alimentară. Oficialul a subliniat că protejarea populației cu venituri reduse și susținerea statelor sărace trebuie să fie priorități, având în vedere că aceste țări se confruntă deja cu o povară a datoriilor care se intensifică.

În ceea ce privește oferta de petrol, aceasta este afectată de cel mai puternic declin din ultimele decenii. Calculurile arată o scădere a livrărilor globale de petrol cu 5,2% anul viitor, cel mai mare declin din ultimii 40 de ani, cu excepția anului 2020, când pandemia a provocat o perturbare excepțională a economiei mondiale.

Simultan, cererea globală de petrol ar trebui să se reducă cu 2,5%, pe măsură ce prețurile mai mari determină consumatorii și companiile să limiteze consumul. Această diminuare a cererii ar compensa parțial reducerea ofertei, fără a elimina însă riscul unor noi creșteri ale cotațiilor.

Scumpirea energiei afectează sectorul agricol prin costurile combustibililor, transportului și îngrășămintelor.

În consecință, presiunea se transmite de-a lungul întregului lanț alimentar, de la producători până la comercianți și consumatori. Costurile îngrășămintelor ar putea urca cu 14% anul viitor, cu o revenire în 2027 la nivelurile din anul în curs. Această evoluție este critică pentru agricultură, deoarece cheltuielile mai mari pentru fertilizanți pot induce fermierii să reducă utilizarea acestora, cu impact potențial asupra randamentelor culturilor.

În domeniul metalelor, instituția anticipează o creștere a prețurilor de aproximativ 25% anul viitor. Aluminiul, cuprul și staniul se numără printre materiile prime pentru care sunt prognozate niveluri record. Cererea generată de producătorii de echipamente pentru energie regenerabilă, de centrelor de date pentru inteligența artificială și de industria vehiculelor electrice este un factor cheie în această dinamică.

Astfel, economia globală se confruntă cu presiuni simultane asupra mai multor categorii de materii prime. Cheltuielile mai mari pentru energie și alimente pot alimenta inflația, în timp ce scumpirea metalelor poate majora costurile pentru infrastructură și investiții industriale. Raportul a fost difuzat cu două zile înainte de reuniunea miniștrilor de externe ai celor mai mari 20 de economii, programată la Atlanta, în statul american Georgia.

Discuțiile vor fi concentrate, între altele, asupra conflictelor din Orientul Mijlociu și Ucraina, care continuă să influențeze piețele internaționale.