BNR avertizează: luați credite doar în moneda în care primiți salariul

De ce creditul în valută e capcană?

Autoritățile monetare române subliniază importanța alinierii monedei creditului cu sursa de venituri.

Florian Neagu, care conduce Direcția Stabilitate Financiară la Banca Națională a României, a transmis acest mesaj în cadrul celei de-a doua ediții a GrECo Risk Day - HORIZON, un simpozion organizat miercuri la București, dedicat identificării provocărilor majore ale mediului de afaceri din România și strategiilor de transformare a riscurilor în puncte forte competitive, conform informațiilor furnizate de Agerpres.

Neagu a detaliat două lecții esențiale privind gestionarea riscurilor financiare. Prima se referă la alegerea monedei pentru împrumuturi.

Garanția de stat e un scut sigur?

Deși pe termen scurt, un credit în valută poate părea mai avantajos față de unul în lei, pe o perioadă medie, oscilațiile ciclice aduc costuri suplimentare, o situație care s-a materializat de fapt.

După ce Banca Centrală Europeană a început să crească rata de dobândă, s-a înregistrat o ușoară depreciere a monedei naționale.

Rezultatul este clar: rata creditelor neperformante ale celor care au contractat în valută este cu aproape 40% mai mare decât cea a celor care au ales lei, unde creșterea se situează în jurul a 3-4%.

Cinci domenii cheie pentru afaceri!

Al doilea aspect vizat de Neagu privește firmele care beneficiază de garanții statului pentru împrumuturi. El a atras atenția asupra faptului că astfel de garanții nu asigură automat succesul comercial.

Analizând experiența programelor anterioare de garantare a creditelor, s-au identificat mai multe aspecte care necesită îmbunătățiri.

Care sunt riscurile care modelează afacerile?

În prezent, rata creditelor neperformante ale firmelor cu garanție de stat depășește 15%, în timp ce IMM-urile care au contractat credite fără astfel de sprijin au o rată de neperformanță la jumătate.

În cadrul Comitetului Național de Supraveghere Macroprudențială, s-au conturat cinci domenii strategice pe care Guvernul ar trebui să ia în considerare pentru viitoarele programe de garantare. Acestea includ securitatea energetică, securitatea alimentară, domeniul apărării, companiile cu valoare adăugată mare (clasificate în statisticile europene ca High-Tech și Knowledge-Intensive Services) și firmele care integrează intens inteligența artificială în activitățile lor.

Evenimentul GrECo Risk Day - HORIZON, desfășurat sub tema „Navigând printre incertitudini: Curajul de a transforma riscul în avantaj competitiv”, a adus în prim-plan provocările care modelează strategiile companiilor române: tendințele economice și financiare, accesul la capital, deciziile de investiții, adoptarea inteligenței artificiale, finanțarea proiectelor, riscurile din sectoarele de energie, construcții și infrastructură, securitatea cibernetică, precum și aspectele legate de sănătatea, beneficiile și productivitatea angajaților.