Din 7.500 lei în 68.000: capcana creditelor nebancare

De ce români iau credite la IFN?

Un împrumut de 7.500 de lei a devenit o poprire de 68.000 de lei

Datoria inițială de 7.500 de lei a explodat până la o sumă de 68.000 de lei, un caz care subliniază vulnerabilitatea clienților față de instituțiile financiare nebancare (IFN). Ionuț, unul dintre mulți români în această situație, a contractat un împrumut de 7.500 de lei la un IFN și a reușit să plătească doar o parte din sumă.

După ce s-a deplasat în Anglia, susține că nu a mai primit nicio notificare legată de creditul său. La întoarcerea în țară, a descoperit o poprire pe contul său bancar pentru o sumă de aproximativ 68.000 de lei.

M-am trezit cu o poprire pe cont.

Undeva la 68 de mii de lei. O dobândă așa mare să îți pună pentru o datorie așa mică.

E un abuz, a declarat acest client pentru Observator.

Cât de mulți sunt în restanță?

Acest exemplu ilustrează pericolele ascunse în spatele creditelor nebancare, mai ales atunci când debitorii nu mai pot onora obligațiile lor.

Cererea de bani de la IFN-uri este în creștere constantă.

Pentru cei care au nevoie urgentă de lichidități, aceste instituții oferă o alternativă accesibilă, inclusiv pentru persoanele care nu pot obține un împrumut de la o bancă.

Numărul românilor care au contractat credite de cel puțin 20.000 de lei la astfel de instituții a crescut cu aproape 10% într-un singur an. Problemele apar când veniturile nu mai permit plata ratelor, iar mulți debitori contractează noi împrumuturi pentru a acoperi datoriile vechi. Ei contractează un credit până la salariu.

Nu-l pot achita. Trebuie să ia de la un alt IFN ca să poată să achite creditul respectiv. Și tot așa, intră într-un cerc vicios.

Ce se întâmplă dacă nu plătești?

Am avut un caz, peste 40 de solicitări făcute către IFN. Dacă au probleme în Biroul de Credit, IFN-urile acceptă, băncile nu.

Unele IFN-uri acceptă și alte categorii de venit, pe care banca nu le finanțează, explică avocata Camelia Grădinaru, specializată în drept bancar.

Datele arată o creștere a dificultăților de rambursare: 10% dintre deținătorii de credite IFN au deja restanțe, iar numărul celor în întârziere a crescut cu 16% în ultimul an. Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar a primit, în primele nouă luni ale anului, cu 60% mai multe cereri decât în aceeași perioadă din 2025.

În litigiile cu IFN-uri, numărul solicitărilor a dublat. Totuși, negocierile nu duc întotdeauna la rezolvare. Multe instituții nebancare vând creanțele către firme de recuperare, expunând debitorii la proceduri de executare silită.

În 2025 s-au înființat 24 de companii cu acest profil, cel mai mare număr din ultimii ani.

Cum te protejezi de capcana?

În cazurile în care datoriile rămân neachitate, creditorii pot iniția proceduri legale de recuperare, inclusiv executarea silită.

Aceste măsuri pot viza conturile bancare, bunurile mobile sau, în anumite condiții, proprietățile imobiliare ale debitorilor.

Se vede clar o creștere în volumul de executări silite ce provin de la IFN-uri.

Se merge mai departe, prin poprire, prin sechestru auto. Dacă suma restantă este mai mare, se poate demara și o executare silită imobiliară, afirmă executorul judecătoresc Radu Gabriel Gonț. Totuși, executarea silită nu este automată; trebuie să respecte condițiile și procedurile legale.

Pentru creditele de consum de până la 25.000 de lei, legea stabilește limite pentru costurile impuse de IFN-uri. Dobânzile și penalitățile nu pot depăși suma inițială împrumutată, conform reglementărilor. Consumatorii care consideră că li s-au cerut sume nejustificate pot sesiza Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) sau poate recurge la instanțele judecătorești pentru a-și apăra drepturile.

Într-un context în care restanțele și executările silite se înmulțesc, specialiștii subliniază importanța verificării costurilor totale înainte de semnarea oricărui contract de credit, pentru a evita capcana supraîndatorării.