Timp pierdut în trafic: cum ne afectează locurile de muncă și locuințele în București

De ce suntem în trafic?

București se numără printre ultimele 62 de orașe din Europa Centrală și de Est analizate în Indicele orașelor prietenoase pentru calitatea călătoriilor.

Deși 41% dintre locuitorii folosesc transportul public ca principal mijloc de transport, orașul rămâne dificil de navigat, fie cu mașină, autobuz, metrou, bicicletă sau pe jos.

O explicație este modul în care a fost construită capitala: locurile de muncă sunt concentrate în nord și în centru, în timp ce locuințele sunt împrăștiate în restul orașului și în Ilfov.

Practic, pentru mulți bucureșteni, a merge la muncă înseamnă a traversa orașul în fiecare zi. Dimineața, de la cartierele rezidentiale la birouri și zone de afaceri, și seara, invers. În plus, naveta este disponibilă pentru cei care locuiesc în Ilfov, dar lucrează în capitală.

Problema nu este doar traficul pe drumuri. Alternativele nu oferă întotdeauna condiții mai bune, potrivit rezultatelor Indicelui orașelor prietenoase, o inițiativă a platformei Bolt, prezentată marți la Casa Mincu din București. Rezultatele au fost prezentate marți, la Casa Mincu din București. De ce suntem în trafic: Bucureștiul și-a dat locurile de muncă pentru locuințe.

De ce nu ne simțim bine în trafic?

Cristina Pavelescu, urbanistă și membru al Asociației pentru Dezvoltarea Intercomunităților din Bucharest Metropolitan Area (ADIZMB), explică că una dintre cauzele congestiilor este distribuția dezechilibrată a locurilor de muncă și a locuințelor.

Majoritatea primelor se află în zonele de nord și central ale orașului, în timp ce camerele de dormit sunt împrăștiate în restul.

Traficul din București este, de asemenea, în mare parte cauzat de numărul foarte mare de călători care vin din Ilfov, a explicat ea.

Cu alte cuvinte, problema începe înainte ca oamenii să intre în mașini sau autobuse.

Distanța dintre casă și locul de muncă îi obligă să facă călătorii lungi în fiecare zi, adesea pe aceleași artere și la aceleași ore.

Peste jumătate din cursele Bolt depășesc 5 km!

Datele studiului arată că problemele nu se opreasc în traficul auto. Numai 34% dintre respondenți din București consideră că orașul este potrivit pentru pietoni. În cazul copiilor, procentul scade la 23%, iar pentru persoanele cu dizabilități, la doar 12%. Capitala are rezultate mai slabe decât Varșovia și Praga în toate cele șapte categorii de utilizatori ai orașelor evaluate în chestionar. Dacă ne uităm la grupurile de studiu — de la șoferi până la părinți singuri — vedem că orașul eșuează pe toată linia. Să spunem că nu merge rău cu pietonii, dar au cele mai puține cerințe.

Biciclistii au nevoie de infrastructură dedicată, persoanele cu dizabilități au nevoie de soluții tehnice clare, iar persoanele în vârstă, de asemenea, a explicat Andrei Mitrea, arhitect și membru al echipei Planului Urban General București.

Experții spun că Bucureștiul este încă departe de ideea unui oraș de 15 minute, în care locuitorii au servicii esențiale aproape de casă și nu trebuie să treacă peste oraș pentru activități normale. Dar nici distanța nu spune întreaga poveste. O plimbare de 10 minute poate deveni dificilă dacă trotuarele sunt ocupate de mașini, nu există umbră sau căile nu sunt accesibile unui cărucior. Maria Duda, arhitect și membru fondator al asociației ' Basa.

Deschiderea orașului atrage atenția asupra faptului că includerea libertății copiilor de a se mișca singuri ar trebui să fie importantă în organizarea orașului.

Trebuie să ai criteriile de calitate reale care îți însoțesc experiența de mobilitate, și vorbim despre mai mulți indicatori aici, de la cuștii la autonomia copiilor sau a persoanelor în vârstă, a explicat ea.