Simpozionul PsyConnect aduce în discuție burnout-ul
Ionela Tudor, președinta filialei harghite a Colegiului Psihologilor! Epuizarea profesională sub lupă: PsyConnect 2.0 dezbate cauzele și soluțiile Cea de-a doua ediție a simpozionului…
De Daniel Câmpeanu3 min de citit

Ionela Tudor, președinta filialei harghite a Colegiului Psihologilor!
Epuizarea profesională sub lupă: PsyConnect 2.0 dezbate cauzele și soluțiile
Cea de-a doua ediție a simpozionului interdisciplinar „PsyConnect” s-a desfășurat miercuri în Miercurea-Ciuc, adunând zeci de specialiști din domeniile psihologiei și medicinei.
Evenimentul, denumit „PsyConnect 2.0”, a fost găzduit de Casa de Studii „Jakab Antal” din municipiu, organizat de filiala Harghita a Colegiului Psihologilor din România, în parteneriat cu Colegiul Medicilor din România.
Tema centrală a fost fenomenologia burnout-ului, cu accent pe indicațiile psihologice și psihiatrice, conform comunicatului transmis către presa prin Agerpres.
Ionela Tudor, președinta filialei harghite a Colegiului Psihologilor, a explicat că alegerea subiectului nu a fost aleatorie, ci reflectă o realitate tot mai prezentă în viața cotidiană. Suprasolicitarea generată de volumul mare de sarcini, presiunea pentru performanță ridicată și greutatea responsabilităților familiale și sociale duc frecvent la stări de epuizare profundă. Liderița a subliniat intenția de a extinde colaborarea către alte instituții, implicând mai mulți specialiști din sistemul medical.
Scopul nu este doar un schimb de păreri ocazional, ci o voință de a crea continuitate, astfel încât participanții să poată transfera cunoștințele adunate către colegii și să genereze schimbări concrete în practica profesională.
Prevenirea acestui fenomen necesită, potrivit aceleia, implicarea directă a managerilor instituțiilor. Aceștia trebuie să conștientizeze dinamica situațiilor de stres cronic și să gestioneze echilibrat distribuirea sarcinilor și responsabilităților asupra angajaților. Din perspectiva medicală, dr. Eliza Sîrbu, psihiatru la Spitalul de Psihiatrie din Târgu Mureș, a subliniat că personalul sanitar este extrem de predispus la burnout, în contextul creșterii numărului de pacienți, complexității cazurilor și deficitului cronic de personal.
Ea a precizat că evaluarea anuală a riscului de epuizare în fiecare instituție sanitară trebuie să ducă, în caz de nevoie, la intervenții instituționale sau sprijin individualizat pentru persoanele afectate.
Sîrbu a atras atenția asupra unui aspect critic: burnout-ul este adesea nedepistat în fazele incipiente, când ar fi suficientă o intervenție psihoterapeutică, ci se descoperă abia în stadii avansate, care cer o abordare psihiatrică.
Valoarea adăugată de acest simpozion constă tocmai în punerea accentului pe tranziția dintr-un cabinet de clinică spre o clinică-spital, abordând nu doar simptomele inițiale de suprasolicitare, ci și evoluția către tulburări afective.
Prevenirea fenomenului necesită implicarea tuturor!
Rana psihologică, declanșată de volumul de muncă și responsabilități, se transformă treptat într-o senzație de inutilitate și, ulterior, poate progresa către depresie. Aici este punctul în care intervenția profesională poate fi efectivă, adresând majoritatea cazurilor întâlnite în instituții.
Printre semnele de alarmă ale epuizării profesionale se numără anxietatea legată de începutul unei noi zile de lucru, pierderea interesului pentru activitățile care aduceau satisfacție, retragerea din viața socială și dificultățile de concentrare și luare a deciziilor. Mesaj de Constantin-Edmond Crăciun, președintele! Într-un mesaj adresat participanților, Constantin-Edmond Crăciun, președintele Colegiului Psihologilor din România, a subliniat că burnout-ul nu este doar o problemă individuală, ci adesea reflectă dezechilibre organizaționale profunde, cauzate de volumul excesiv de muncă, lipsa resurselor, ambiguitatea rolurilor sau absența recunoașterii profesionale.
El a observat că un profesionist epuizat devine mai vulnerabil la erori, are dificultăți de concentrare și o capacitate empatică redusă, ceea ce degradează relațiile profesionale.
Prevenirea trebuie să devină o componentă standard a culturii organizaționale, nu o măsură excepțională luată doar când problemele devin imposibil de ignorat.
Programul evenimentului a inclus prezentări din domeniul medical și workshopuri de psihologie. Participanții au fost implicați în exerciții practice, analiza unor studii de caz și dezbateri privind identificarea și gestionarea burnout-ului.
Componenta medicală a fost coordonată de prof. univ. dr.
Adriana Mihai și conf. univ. dr.
Andreea Sălcudean, ambele afiliate cu Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș.
Organizatorii au menționat că la simpozion au fost prezenți și specialiști din alte județe, precum Covasna, Brașov, Sălaj și Mureș, dar și din București, ceea ce a conferit evenimentului o valoare regională semnificativă.
Opiniile cititorilor
Nicio opinie încă. Fii primul care spune ce crede.





