Factura la încălzire crește: prețul gigacaloriei în marile orașe pentru iarna 2026-2027

Apartament de 50 mp cu două camere – cât costă încălzirea?

Factura pentru încălzire crește: prețul gigacaloriei în marile orașe pentru iarna 2026-2027

Un aspect pozitiv care ametește o parte din îngrijorile locatariilor este că tariful gazelor naturale s-a menținut stabil în această iarnă.

În plus, pentru perioada sezonului rece, cota de TVA aplicabilă asupra energiei termice furnizate casnicilor scade de la 21% la 11%, o măsură menită să păstreze cheltiile de încălzire la un nivel suportabil.

În ciuda acestor facilități, o proporție semnificativă de proprietari cu venituri limitate optează pentru închiderea caloriferele și recurgerea la aragazul, o soluție mai ieftină pe termen scurt.

În prezent, pe teritoriul României, aproximativ cinci milioane de locuințe sunt conectate la rețelele de încălzire centralizată. Tariful pentru o gigacalorie diferează de la un municipiu la altul, reflectând costurile de producere și nivelul subvențiilor alocate de administrațiile locale. Mai jos prezentăm o analiză detaliată a cheltiilor aferente încălzirii pentru anotimpul 2026-2027.

Bucureștiul, cel mai mare oraș al țării, deține și cel mai mare număr de locuințe racordate la sistemul centralizat. Între noiembrie 2026 și martie 2027, facturile pentru energie termică destinată populației vor include o cotă de TVA de 11%. Simultan, prețul gazelor rămâne limitat la maximum 0,31 lei pe kilowatt-oră. Această combinație duce la o scădere a tarifului pentru o gigacalorie de la aproximativ 399 la 366 lei pe Gcal în lunile reci, în timp ce costul real de producere, transport și distribuție se ridică la circa 1.000 lei pe Gcal.

Diferența dintre prețul plătit și costul real este acoperită integral din bugetul local.

Ca exemplu, la Ploiești, consiliul local a aprobat un tarif de 350 lei pe Gcal, exclusiv de TVA, valabil până la 30 aprilie 2027. În lunile de iarnă, cu aplicarea cotei de 11% TVA, costul final ajunge la aproximativ 388,50 lei pe Gcal.

Și în acest caz, diferența față de costul real este suportată din bugetul municipal.

Analiza scenariului 1 se referă la un apartament de 50 metri pătrați, cu două camere, situat într-un bloc din București care nu a fost obiect al unor lucrări de reabilitare energetică. Potrivit calculelor CondoFlow, consumul sezonier de energie termică pentru acest locativ este de aproximativ 5,5 Gcal, o cifră care include și cota aferentă consumului comun al imobilului.

La tariful de 366 lei pe Gcal, costul total pe anotimp se ridică la circa 2.010 lei.

Vârful de consum se atinge în ianuarie, când se estimează un consum de 1,25 Gcal, echivalent cu o factură de aproximativ 458 lei doar pentru încălzire.

Dacă ne raportăm la o centrală proprie pe gaz natural, același apartament, dotat cu o centrală murală de 24 kW în stare funcțională bună și cu calorifere corect dimensionate, necesită între 900 și 1.200 kWh pe lună în lunile reci. Pe durata întregului anotimp, necesarul ajunge la aproximativ 4.100 kWh.

La plafonul de 0,31 lei pe kWh, care cuprinde și tarifele de transport și distribuție, costul se ridică la circa 1.270 lei, la care se adaugă încă circa 60 lei pe anotimp pentru componentele fixe ale facturăi.

Totalul de plată cu centrala proprie atinge aproximativ 1.330 lei pentru anotimpul rece, cu un vârf în ianuarie de circa 326 lei.

Diferența pare enormă: 1.330 față de 2.010 lei. Totuși, majoritatea calculelor discutate pe forumurile de specialitate se opresc, ceea ce le face inexacte.

Locativul debranșat continuă să plătească o cotă pentru încălzirea părților comune și pentru căldura disipată prin coloanele care traversează pereții. Pentru un apartament de 50 mp într-un bloc cu un grad moderat de debranșare, estimăm o cheltuie de 500-700 lei pe anotimp pentru această cotă. La acestea se adaugă costurile recurente ale centralei, mediatizate pe o bază anuală: verificări tehnice, curățirea coșului, înlocuirea pieselor – aproximativ 200 lei pe an.

Bilanțul corect al cheltiilor de încălzire arată 2.010 lei pentru sistemul centralizat față de aproximativ 2.150 lei pentru centrala proprie. La tariful subvenționat din București, centrala nu iese mai ieftină pentru încălzire, concluzia analizei realizate de CondoFlow.

În capitală, costul real al agentului termic este de 921,82 lei pe Gcal, în timp ce locatarii plătesc circa 366 lei, cu TVA inclusă. Pentru a acoperi diferența, Primăria Capitalei a virat în anul 2026 aproape 977 de milioane de lei ca subvenție.

Cât costă încălzirea în Ploiești?

Scenariul 2 se concentrează pe un apartament de 70 metri pătrați, cu trei camere, într-un bloc nereabilitat. Păstrând aceleași ipoteze tehnice, creșterea suprafeței duce la o creștere a consumului.

Pentru un locativ de trei camere, cu 70 mp utili și locat de trei persoane, consumul sezonier de energie termică urcă la circa 7,8 Gcal, ceea ce la tariful de 366 lei/Gcal echivalează cu o factură de aproximativ 2.855 lei.

În ianuarie, vârful de consum se estimează la 1,8 Gcal, adică o cheltuie de 659 lei.

Pentru comparație, estimările pentru Ploiești indică un cost de 3.108 lei pe anotimp pentru un apartament de trei camere, cu facturi lunare de ianuarie de peste 500 lei – aceeași ordine de mărime. În cazul unei centrale proprii, necesarul sezonier ajunge la circa 5.700 kWh, echivalent cu 1.825 lei, incluziv de componentele fixe. În luna de vârf, ianuarie, costul încălzirii ar fi în jur de 450 lei. Cota pentru încălzirea părților comune, proporțional mai mare pentru o cotă-parte indiviză mai mare, se estimează între 700 și 950 lei pe anotimp.

Adăugând costurile recurente estimate la 250 lei pe an, bilanțul final arată 2.855 lei pentru sistemul centralizat față de 2.945 lei pentru centrala proprie. În acest caz, avantajul rămâne de partea termoficării, deși diferența este mică.

Unde apare diferența

Dacă pentru încălzire diferența între sistemul centralizat și centrala proprie nu este semnificativă, în schimb o diferență majoră apare în cazul apei calde. Centrala proprie produce atât căldură, cât și apă caldă, iar calculele arată un avantaj economic considerabil pentru aceasta.

Metrul cub de apă caldă din rețeaua centralizată are un cost, în marile orașe, între 35 și 60 de lei, conform unei comparații realizate pe 12 municipii.

O familie alcătuită din două persoane consumă rezonabil 4 metri cubi pe lună, adică 48 mc pe an.

La un tarif mediu de 45 lei pe mc, costul anual ajunge la 2.160 lei, o sumă platită și în lunile de vară, când sistemul de încălzire este oprit.

Cu o centrală proprie, producerea unui metru cub de apă caldă necesită circa 60 kWh de gaz, luând în considerare randamentul echipamentului. Pentru 48 mc anuale, necesarul de gaz este de 2.880 kWh, ceea ce la 0,31 lei/kWh echivalează cu aproximativ 893 lei. Rotunjit la 1.000 lei pe an, o cifră care include pierderile pe circuit și recirculările. Asta înseamnă o economie de circa 1.150 lei pe an pentru un apartament mic cu consum modest.

Pentru un locativ de 70 mp și trei persoane, cu un consum de 6 mc pe lună, diferența se mărește: circa 3.240 lei pe an pentru sistemul centralizat față de aproximativ 1.500 lei cu centrala proprie.

Economie rezultantă: aproximativ 1.740 lei pe an.

Termoenergetica acumulează datorii de 1,38 miliarde de lei către ELCEN În capitală, infrastructura de încălzire centralizată se confruntă de mai mulți ani cu dificultăți majore care afectează calitatea serviciilor oferite locatariilor.

Problemele principale țin de lipsa investițiilor necesare pentru modernizarea rețelei vechi și de blocajul financiar, care se ridică la câteva miliarde de lei.

În prezent, Termoenergetica, societatea de sub ordinarea Primăriei Generale a Capitalei responsabilă de distribuția agentului termic, se confruntă cu o datorie istorică de 1,38 de miliarde de lei către ELCEN, la care se adaugă și alte obligații financiare.

O dintre cauzele principale este reprezentată de pierderile masive de apă caldă prin conductele în vechi. Simultan, costurile fixe ale sistemului sunt împărțite pe o cantitate de energie tot mai mică, în condițiile în care consumul real a scăzut la jumătate în ultimii ani.

Potrivit primarului general al Capitalei, Ciprian Ciucu, doar 22% din pierderile declarate de Termoenergetica sunt recunoscute de Autoritatea Națională de Reglementare în Energie, în timp ce rata reală de pierderi este de 38%.

Această discrepanță reprezintă, potrivit edilului, o sumă de 130 de milioane de lei care nu poate fi acoperită din sursele existente.