Criza locuințelor în Europa: tot mai mulți oameni dau peste 40% din venituri pe casă

Ce intră, de fapt, în aceste facturi?

Europa se luptă cu o criză locativă severă, în care tot mai mulți cetățeni alocă peste 40% din venituri pentru locuire.

Potrivit Consiliului European, continentul trece printr-o perioadă dificilă, alimentată de explozia prețurilor imobiliare și a costurilor asociate.

Această presiune lovește cel mai tare în cei care dau peste 40% din venitul disponibil pe un acoperiș deasupra capului. Eurostat numește acest fenomen „rata de supraîncărcare a cheltuielilor cu locuirea”. În 2025, media europeană a urcat la 7,7%.

Hannah Widmer de la ETH Zürich a explicat pentru Euronews Business că motorul acestei crize stă în scumpirea accelerată a chiriilor și a caselor din marile orașe, în timp ce salariile cresc mult mai greu, mai ales pentru cei cu venituri modeste.

Unde este situația cea mai grea?

Datele Eurostat arată că aceste costuri acoperă tot ce ține de întreținerea lunară a locuinței. Vorbim despre chirie sau rate la ipotecă, facturi la apă, curent, gaz și căldură, dar și asigurări, reparații, întreținere și taxe.

Pe de altă parte, venitul disponibil este suma care rămâne în buzunarul unei familii după plata taxelor, contribuțiilor sociale și adăugarea ajutorului de stat, cum ar fi pensiile.

La nivel internațional, Grecia conduce detașat acest clasament sumbru. Analiza, care cuprinde cele 27 de state membre UE, două din Spațiul Economic European și cinci țări candidate, arată că 26,4% dintre greci trăiau în 2025 în gospodării care dădeau peste 40% din venit pe casă — adică de circa 3,4 ori mai mult decât media UE.

Danemarca vine pe locul al doilea cu 14,7%, urmată de Germania (11,2%) și Suedia (10,8%). Alte țări peste medie sunt Estonia (8,8%), Cehia (8,2%) și Luxemburg (8,1%).

Cine scapă mai ieftin de povara chiriilor?

Din afara blocului comunitar, Elveția (15,3%) și Norvegia (13,5%) înregistrează rate ridicate, în timp ce Turcia (10%), Muntenegru (8,7%) și Serbia (7,9%) depășesc și ele media europeană.

Rikke Skovgaard Nielsen, cercetător la Universitatea Aalborg, atrage însă atenția că cifrele nu spun toata povestea. Deși ratele sunt mari, realitatea economică și plasele de siguranță socială difera enorm.

O sumă rămasă după plata chiriei în Grecia are o cu totul altă valoare în Elveția sau Danemarca, influențând diferit viețile oamenilor.

La polul opus, Cipru stă cel mai bine, cu doar 2,4% din populație afectată.

Milioane de oameni afectați direct!

Rate scăzute vedem și în Croația (3,2%), Slovenia (3,5%) sau Slovacia (3,5%). Dr.

Marietta Haffner de la Universitatea Tehnică din Delft explică simplu mecanismul: când imobiliarele, chiriile, energia, dobânzile și inflația o iau înaintea salariilor, procentul alocat locuinței crește automat.

Ea avertizează că, în următorul an, facturile la energie vor fi principalul vinovat pentru scumpirea locuințelor.

Printre marile economii, Spania (7,2%), Franța (6,4%) și Italia (5,0%) rămân sub media europeană, în timp ce Germania (11,2%) urcă pe locul cinci în clasamentul general. Widmer explică aceste diferențe prin ponderea chiriașilor față a proprietarilor — chiriașii ducând greul — și prin sistemele de protecție socială. Comparația directă rămâne însă dificilă, pentru că același procent înseamnă lucruri total diferite în Elveția față de Grecia.

Cât de vulnerabili sunt cei cu venituri mici?

La nivelul întregii Uniuni Europene, peste 34 de milioane de oameni trăiesc în gospodării care dau mai mult de 40% din venit pe casă. Germania deține recordul absolut la numărul de persoane afectate, cu 9,4 milioane. Urmează Franța (4,4 milioane), Spania (3,5 milioane) și Italia (2,9 milioane). Deși are o populație mult mai mică, Grecia urcă direct pe locul șase, cu 2,7 milioane de oameni în această situație limită.

Lovitura cea mai grea o primesc oamenii cu venituri modeste. În UE, rata urcă la 29,1% în rândul celor expuși riscului de sărăcie — adică cei care câștigă sub 60% din venitul median național.

În 2025, venitul median în UE a fost de 22.939 de euro pe an, adică 1.912 euro pe lună, ceea ce înseamnă că pragul de sărăcie se situa la 1.147 de euro lunar.

Grecia este din nou campioană negativă: 82,6% dintre grecii expuși riscului de sărăcie au dat peste 40% din venit pe locuință anul trecut. Danemarca (59,8%) și Elveția (56,1%) urmează îndeaproape, în timp ce Suedia (46,8%), Norvegia (43,8%) și Cehia (43,4%) trec și ele de pragul de 40%. Germania (35,0%) depășește media UE, în timp ce Spania (28,3%), Franța (25,4%) și Italia (21,7%) se mențin sub aceasta.