Guvernul propune creșterea salariului minim cu până la 750 de lei brut

Ce își doresc sindicaliștii de la 1 ianuarie?!

Avem o nouă dezbatere aprinsă în jurul salariului minim. Guvernul a pus pe masă trei scenarii, în timp ce sindicatele cer direct un salt la 5.000 de lei.

O nouă rundă de negocieri sociale a adus pe primul plan problema veniturilor minime pentru anul viitor. Executivul condus de premierul Luca Niculescu a prezentat partenerilor sociali trei variante distincte pentru ajustarea acestui indicator esențial. Propunerile, elaborate de ministrul Muncii Florin Manole, oscilează între o majorare de 270 de lei și una de 750 de lei brut, în funcție de formula matematică aleasă.

Contextul discuțiilor de luni de la Guvern a fost marcat de o cerere fermă din partea reprezentanților salariaților. Liderii sindicali au solicitat ca pragul inferior al veniturilor să ajungă la 5.000 de lei brut începând cu 1 ianuarie 2027.

Din cele trei scenarii oficiale ale ministerului, doar varianta cea mai agresivă satisface această pretenție, atingând 5.079 de lei.

Cum arată cele trei scenarii de la Ministerul Muncii?

Situția curentă arată că salariul minim brut este stabilit la 4.325 de lei, o sumă care, după deduceri, se traduce într-o plată netă de 2.699 de lei în mână. Aceste cifre servesc drept bază de calcul pentru proiecțiile viitoare.

Detaliile propuse de minister sunt clare: prima variantă aplică formula din HG 35/2025, care generează o creștere moderată de 6,2%, aducând suma la 4.593 de lei. A doua variantă stabilește salariul la 50% din media câștigurilor salariale brute, rezultând 4.884 de lei, o creștere de 12,9% față de nivelul din 2026.

A treia variantă, cea mai mare, impune un prag de 52% din media salarială, ceea ce duce la 5.079 de lei, cu o majorare de 17,4%.

Documentația oficială subliniază că orice creștere a pragului salarial ar contribui la o scădere ușoară a ratei sărăciei relative în rândul populației. Totuși, autoritățile recunosc necesitatea unor măsuri complementare. Este imperativ ca politicile sociale să fie mai bine țintite, susținând în special lucrătorii din sectorul informal și cei care lucrează pe cont propriu. De asemenea, se insistă pe promovarea formalizării locurilor de muncă și pe accesul la asistență socială pentru categoriile cele mai vulnerabile. Doar astfel efectele pozitive ale majorării ar putea fi amplificate și extinse la o proporție mai mare a populației ocupate care trăiește sub pragul sărăciei.

Vor bate palma partenerii sociali în Consiliul Tripartit?!

Procesul decizional va continua în cadrul Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social.

Guvernul, împreună cu partenerii sociali, va lua decizia finală privind nivelul salariului minim pentru 2027. Surse din Antena 3 CNN indică faptul că vor avea loc încă două ședințe ale acestui consiliu în perioada imediat următoare.

Pe de o parte, confederațiile sindicale argumentează că inflația a erodat puterea de cumpărare a salariaților cu aproximativ 13%. Ele susțin că veniturile trebuie să acopere costul real al traiului. Liderii sindicali amintesc că majorarea din 2026 a fost amânată cu șase luni și avertizează că o nouă înghețare a salariilor ar adânci fenomenul sărăciei în muncă.

Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical, a subliniat că această creștere nu este o inițiativă arbitrară, ci transpunerea unei directive europene.

De ce se tem patronatele de o nouă scumpire?!

Mecanismul legal impune Ministerului Muncii să construiască anual, în fiecare toamnă, o predeterminare a salariului minim pe baza indicatorilor publici de prognoză.

De cealaltă parte, patronatele au respins propunerea sindicatelor. Ele avertizează că o nouă majorare ar putea declanșa scumpiri generale și valuri de concedieri.

Reprezentanții firmelor susțin că suportă deja costuri ridicate și nu dispun de marjă pentru o nouă creștere a cheltuielilor cu personalul. Confederația Patronală Concordia menționează că în ultimii cinci ani, salariul minim a înregistrat o creștere cumulată de aproximativ 85%. În schimb, organizațiile patronale pledează pentru reducerea taxelor și impozitelor pe muncă, considerate prea grele pentru capacitatea economică a țării.

Florin Jianu, președintele IMM România, a cerut unirea vocilor pentru a cere scăderea impozitării pe forța de muncă, subliniind că așa rămân mai mulți bani în buzunarul cetățenilor.