deficitul de 9,2% din PIB e o confuzie care induce panică

Cum se alimentează bugetul public din taxe, impozite și dividende?

Alexandru Nazare, șeful Ministerului Finanțelor, a subliniat că cifra de 9,2% din PIB, înregistrată în al doilea trimestru al anului 2026, nu trebuie interpretată ca o prognoză pentru întregul an, ci ca o valoare provizorie afectată de concentrarea plăților și investițiilor legate de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în vederea respectării termenului limită de 31 august. Oficialul a precizat că România trebuie să se alinieze la țintele de deficit în numerar și la metodologia ESA pentru anul în curs, iar procesul de ajustare fiscală se va complica semnificativ pe măsură ce se coboară spre pragul de 3% din PIB.

Aceste clarificări vin în continuare a comunicatului emis săptămâna trecută de minister, în care s-a explicat saltul deficitului trimestrial la 9,2% din PIB în T2.

Într-o intervenție la Digi24, Nazare a detaliat că indicatorul ESA trimestrial, calculat conform standardelor europene, nu echivalează cu rezultatul anual și nu trebuie confundat cu o estimare a bugetului de final de an. Valoarea trimestrială a deficitului ESA nu se suprapune cu cea anuală.

Confundarea lor generează panică nejustificată, a afirmat ministrul.

Conform explicațiilor sale, datele pe baze trimestriale au caracter provizoriu și pot fi revizuite ulterior, în timp ce evaluarea oficială a poziției bugetare a României, realizată după metodologia europeană, se bazează pe cifrele anuale definitive. Nazare a amintit că Eurostat a corectat recent estimarea deficitului ESA pentru 2025, coborând-o de la 7,9% la 7,8% din PIB, cifră care este acum definitivă.

În contrast, datele pentru 2026 rămân subiective și supuse revizuierei.

Creșterea bruscă a deficitului în al doilea trimestru a fost atribuită de ministru la natura atipică a acestui an și la prioritizarea investițiilor finanțate prin PNRR.

Foste partidele din coaliția de guvernare au stabilit că finalizarea proiectelor din PNRR este o prioritate critică, având în vedere deadline-ul de 31 august 2026.

Din acest motiv, o parte substanțială a cheltuielilor de investiții și a plăților a fost concentrată în al doilea și al treilea trimestru, deși în mod tradițional aceste operațiuni se realizau spre finalul anului. Am direcționat toate investițiile către PNRR.

Am ținut cont de limita de 31 august.

Am concentrat numeroase investiții în T2 și T3, deși tradițional erau programate la sfârșit de an, a menționat ministrul.

Nazare a argumentat că alternativa ar fi fost riscul pierderii fondurilor europene și neplata la timp a obligațiilor către firmele românești implicate în proiectele PNRR. Ce altă cale aveam, decât să nu plătim la timp proiectele PNRR și să nu onorăm obligațiile către companiile românești care le derulau?

Dacă nu le plăteam, ce se întâmpla la finalul anului? Pierdeam banii din PNRR.

Nu exista o altă opțiune, a declarat oficialul.

Ministrul a explicat că alocarea resurselor pentru PNRR a erodat spațiul fiscal disponibil pentru investițiile finanțate exclusiv din bugetul de stat, o evoluție vizibilă și în execuția bugetară în numerar.

Cum se alocă resursele pentru investițiile publice?

Nazare a prezentat evoluția deficitului calculat după metodologia națională cash, care a atins 3,8% din PIB la finele lunii septembrie, în comparație cu 5,5% în aceeași perioadă a anului anterior.

El a afirmat că diferența față de anul trecut s-a menținut constant pe parcursul întregului an. Păstrăm o diferență importantă de peste 23 miliarde față de anul trecut.

Am menținut acest decalaj în fiecare lună a acestui an, a spus Nazare.

Potrivit ministrului, evoluția din ultimele luni și operațiunile bugetare rămase de efectuat vor fi determinante pentru respectarea angajamentelor asumate de România. „Prin o programare riguroasă și o concentrare optimă pe ultimele săptămâni ale anului, care sunt critice, și prin execuția operațiunilor rămase până la finalul anului, trebuie să asigurăm că România îndeplinește țintele de deficit cash și ESA asumate”, a declarat oficialul.

Obiectivul de deficit bugetar pentru 2026, conform Ministerului Finanțelor, este fixat la 6,2% din PIB.

Nazare a subliniat că nu au apărut presiuni noi asupra bugetului după luna mai, ci doar dezechilibre structurale și obligații restante care persistau și în anii precedenți.

Plățile restante, care depășesc 90%, sunt o problemă, dar obligațiile structurale, cronice și istorice pe care le gestionam și anul trecut și anul acesta rămân neschimbate.

Situația nu a suferit modificări majore față de luna mai, a explicat Nazare la Digi24.

În discuțiile cu partidele politice privind bugetul, au fost expuse toate problemele financiare ale țării, iar bugetul aprobat a rezultat din aceste negocieri. Am prezentat pe masă toate dificultățile cu care se confruntă România.

Rezultatul discuțiilor a fost bugetul acestui an, care a fost votat.

Nu au apărut probleme noi după luna mai, în afara dezechilibrelor și tensiunilor cronice pe care România trebuie să le rezolve și pe care le cunoaște, a afirmat ministrul.

Nazare a respins, de asemenea, ipoteza că ministerul ar dispune de resurse financiare ascunse, extrabugetare, care ar putea fi mobilizate pentru a acoperi presiunile asupra cheltuielilor publice.

„Vreau să desființez un mit: nu există niciun depozit secret de bani ascuns în Ministerul Finanțelor, nicio resursă extrabugetară necunoscută care ar fi consumată acum”, a susținut oficialul.

El a detaliat că bugetul public este alimentat din surse cunoscute: taxe, impozite, dividende de la companii de stat, fonduri europene și împrumuturi. Banii din buget provind din taxe, din impozite, din dividende, din fonduri europene și din împrumuturi.

Trebuie să echilibrăm aceste fluxuri, a declarat Nazare.

Alexandru Nazare a avertizat că reducerea deficitului de la nivelul actual de 9,2-9,3% din PIB spre ținta de 6% reprezintă doar prima jumătate a drumului, iar continuarea ajustării fiscale până la pragul de 3% se va dovedi mult mai dificilă. Continuăm să avem cel mai mare deficit din Uniunea Europeană.

De ce este critică reducerea deficitului sub 3% din PIB!

Suntem la jumătatea drumului. Coborâm de la 9,2-9,3% spre 6%.

Dar marja de toleranță în actuala criză socio-economică este mult mai redusă față de ajustări suplimentare, a afirmat ministrul.

Acesta a subliniat că calea spre 3% este mai abruptă și mai grea decât cea spre 6%.

Parcursul de acum încolo nu este mai ușor, ci mai greu, curba se verticalizează.

Nu este simplu să cobori de la 6% la 3%, ești doar la jumătatea drumului, a declarat Nazare.

Ministrul a susținut că disciplina fiscal-bugetară este o precondiție pentru o creștere economică sănătoasă și pentru exploatarea oportunităților în negocierile cu instituțiile europene. România are ambiții de creștere economică.

Această creștere este imposibilă fără o strictă disciplină fiscal-bugetară.

Nu putem atinge o creștere sănătoasă dacă nu aducem finanțele publice în echilibru, a spus acesta.

Nazare a invocat și poziția României față de partenerii europeni, afirmând că deficitele ridicate și inflația limită capacitatea țării de a valorifica oportunitățile de la Bruxelles. „Nu putem valorifica oportunități esențiale în negocierile cu UE cât timp ne prezentăm permanent cu cel mai mare deficit, cea mai mare inflație și cele mai mari deficite gemene”, a declarat ministrul.

În opinia sa, corectarea dezechilibrelor bugetare trebuie să fie un efort comun, nu responsabilitatea exclusivă a unui singur partid politic.

„Dacă nu corectăm împreună – și trebuie să fie un efort național, nu al unui singur partid – trebuie să fie un efort național pentru a corecta această situație, tocmai ca să asigurăm o prosperitate mai mare”, a afirmat Alexandru Nazare.

Alexandru Nazare a explicat că diferența dintre cele două metodologii de calcul provine în principal din perioadele de referință și din modul de înregistrare a veniturilor și cheltuielilor. În timp ce execuția cash urmărește încasările și plățile efective, metodologia europeană ESA ia în calcul momentul economic în care se înregistrează veniturile și cheltuielile. Astfel, anumite venituri fiscale și plăți pot fi reflectate în trimestre diferite față de cele în care apar în execuția bugetară în numerar. Ministrul a indicat drept exemplu încasările din ianuarie, când România a înregistrat un excedent bugetar.

Acestea sunt incluse în execuția cash, dar nu intră în aceeași perioadă de referință în calculul ESA.

Dacă comparăm cele două metodologii, cea europeană și cea națională, observăm că metodologia europeană analizează o perioadă care începe la 1 februarie, deci ianuarie nu intră în deficitul ESA, dar intră în deficitul cash.

În ianuarie am avut încasări foarte bune, a explicat Nazare. Un alt factor important este sezonalitatea încasărilor din impozitul pe profit și din declarația unică, ale căror venituri sunt încadrate în trimestre diferite.