BNR menține dobânda cheie la nivel actual

Care sunt sursele de incertitudine identificate de BNR?

BNR menține dobânda cheie la nivel actual

În ședința din joi, Banca Națională a României a decis să păstreze rata de politică monetară neschimbată, o mișcare care se alinia perfect cu așteptările analiștilor de piață. Această decizie vine pe fundalul unei dinamici complexe a prețurilor și a activității economice, unde inflația a înregistrat o creștere remarcabilă în octombrie, urcând la 6,94%, față de 6,61% în luna precedentă.

Această escaladare a fost provocată în mare măsură de scumpirea combustibililor și a produselor alimentare, care au exercitat o presiune directă asupra indicelui prețurilor de consum.

Proiecțiile oficiale indică o continuare a creșterii ușoare a inflației în ultimele luni din 2026, după care se așteaptă o traiectorie descendentă graduală.

Revenirea inflației în intervalul țintei BNR este estimată pentru primul trimestru din 2028, susținută de efectele de bază și de atenuarea presiunilor inflaționiste din interiorul economiei.

Pe plan macroeconomic, datele recente confirmă o stagnare a activității economice în al doilea trimestru din 2026, după o mică scădere de 0,1% în primul trimestru. În termeni anuali, produsul intern brut a înregistrat o contracție de 0,2% în al doilea trimestru.

Analizele economice prevăd o redresare moderată a activității în al doilea semestru, cu un aport semnificativ din partea sectorului agricol, deși se semnalează o evoluție mai slabă a PIB-ului în al treilea trimestru față de perioada similară din 2025.

În ceea ce privește cererea internă, consumul populației rămâne sub presiune, chiar dacă scăderea vânzărilor cu amănuntul a cunoscut o atenuare în al treilea trimestru.

Situația balanței de plăți prezintă o dinamică îngrijorătoare: deficitul comercial și cel de cont curent au accelerat din nou în primele opt luni ale anului, după o perioadă de reducere în prima jumătate a lui 2026. Pe piața muncii, semnele sunt mixte; numărul salariaților a cunoscut o ușoară scădere, iar intențiile de angajare au înregistrat o reducere în octombrie.

Dinamica pieței monetare și a randamentelor titlurilor de stat rămâne la niveluri ridicate, în timp ce cursul leu/euro s-a stabilit pe palierul superior atins la începutul lunii octombrie.

BNR identifică mai multe surse de incertitudine care pot influența perspectiva economică. Printre acestea se numără evoluția prețurilor la energie și petrol, impactul conflictului din Orientul Mijlociu, precum și măsurile viitoare de consolidare bugetară și efectele lor asupra consumului, a companiilor și a costurilor de finanțare.

Autoritatea monetară avertizează că ajustarea fiscală și criza energetică vor continua să afecteze cererea internă. În acest context, absorbția fondurilor europene este considerată un element crucial pentru compensarea efectelor negative asupra economiei și pentru susținerea investițiilor și a reformelor structurale. Următoarea ședință de politică monetară este programată pentru 19 ianuarie 2027.

Comunicatul integral al BNR detaliiază deciziile luate în ședința din 12 noiembrie 2026. Consiliul de administrație a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an. De asemenea, s-a decis păstrarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an.

Nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit au rămas neschimbate.

Analiza inflaționistă prezintă o evoluție complexă.

Cum a evoluat inflația în octombrie 2026?

Rata anuală a inflației a crescut în septembrie la 6,61%, de la 6,17% în august 2026, în principal ca urmare a scumpirii consistente a combustibililor și gazelor naturale.

Pe ansamblul trimestrului III 2026, rata anuală a inflației a înregistrat o scădere substanțială, de la 10,42% în iunie, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor în lunile iulie și august 2025.

Acești doi șocuri succesive pe partea ofertei au generat efecte de bază dezinflaționiste care au afectat prioritar dinamica anuală a prețurilor energiei. În același timp, scăderea prețurilor LFO a fost compensată integral de scumpirea semnificativă a combustibililor, în contextul creșterii ample a cotației petrolului.

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat s-a menținut constantă în septembrie 2026, la 6,2%, dar a scăzut cu 2,1 puncte procentuale față de nivelul de la finele trimestrului precedent. Această reducere a fost cauzată în principal de efectele de bază dezinflaționiste asociate majorării impozitelor indirecte în august 2025, precum și de descreșterea cotațiilor unor mărfuri agroalimentare și de slăbirea cererii de consum.

În sens opus, au acționat efecte indirecte ale scumpirii combustibililor și energiei, la care s-au adăugat nivelul crescut al cursului leu/euro și așteptările inflaționiste pe termen scurt, suprapunându-se cu creșterea tarifelor de telecomunicații și a prețului polițelor RCA.

În octombrie 2026, rata anuală a inflației a urcat la 6,94%, pe fondul continuării scumpirii combustibililor și a creșterii prețurilor LFO. Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) a scăzut la 7,0%, de la 9,2% în iunie 2026. Rata medie anuală a inflației IPC s-a redus la 9,0% în octombrie 2026, de la 9,8% în iunie, iar rata medie anuală bazată pe IAPC a scăzut la 8,3%, de la 8,6% în iunie 2026.

Datele statistice recente confirmă stagnarea activității economice în al doilea trimestru 2026, după o comprimare de 0,1% în primul trimestru. Această evoluție implică prelungirea trendului de adâncire a deficitului de cerere agregată într-un ritm moderat. În termeni anuali, activitatea economică a atenuat considerabil contracția în al doilea trimestru, ajungând la -0,2%, de la -1,2% în primele trei luni ale anului. Această atenuare s-a realizat în principal datorită saltului amplu consemnat de dinamica anuală a formării brute de capital fix, după descreșterea pronunțată din trimestrul precedent. În același timp, consumul gospodăriilor populației și-a accentuat vizibil scăderea în termeni anuali.

Evoluția exportului net a crescut marginal influența expansionistă în al doilea trimestru 2026, în condițiile în care dinamica anuală a volumului exporturilor de bunuri și servicii a reamplificat ecartul pozitiv față de cea a volumului importurilor. Totuși, deficitul balanței comerciale și deficitul de cont curent au întrerupt trendurile de scădere în termeni anuali, înregistrând creșteri în al doilea trimestru 2026, ca urmare a înrăutățirii raportului de schimb.

Cele mai recente analize indică o redresare moderată a activității economice pe ansamblul semestrului II 2026, cu un aport însemnat al agriculturii. Totuși, se prevede o deteriorare a evoluției PIB în al treilea trimestru 2026 în raport cu perioada similară a anului precedent, pe fondul unor mișcări eterogene la nivelul componentelor cererii agregate.

Vânzările cu amănuntul și-au înjumătățit declinul în termeni anuali în al treilea trimestru, iar volumul lucrărilor de construcții a înregistrat o dinamică anuală de două cifre foarte ridicată în iulie-august.

Producția industrială a atenuat vizibil contracția față de perioada similară a anului anterior.

Variația anuală a exporturilor de bunuri și servicii a rămas constantă în iulie-august 2026, în timp ce cea a importurilor a continuat să crească, ceea ce a făcut ca ecartul dintre acestea să redevină ușor negativ.

Pe piața muncii, datele recente relevă noi mici scăderi ale efectivului salariaților din economie în iulie și august 2026. Totuși, rata șomajului BIM a înregistrat o corecție descendentă semnificativă în al treilea trimestru 2026, revenind la 6,4%, de la 6,8% în trimestrul precedent. Sondajele de specialitate indică o scădere a intențiilor de angajare pe termen foarte scurt în octombrie, după o redresare vizibilă în al treilea trimestru. Deficitul de forță de muncă raportat de companii a întrerupt trendul descendent din ultimele șase trimestre, înregistrând o creștere notabilă în prima lună a trimestrului IV 2026.

Dinamica anuală a salariului brut nominal s-a reamplificat în iulie-septembrie 2026, inclusiv pe fondul majorării salariului minim brut pe economie, deși rămâne la un nivel scăzut din perspectivă istorică.

Variația costului unitar cu forța de muncă din industrie a continuat să crească în primele două luni ale trimestrului III 2026, dar într-un ritm mai încetinit față de trimestrul precedent. Principalele cotații ale pieței monetare interbancare și-au prelungit ascensiunea, reflectând tensiunile persistente în economia națională.