Creșterea exponențială a locuințelor tip Airbnb în România

Care județe au cele mai mari scăderi ale cererii interne?

România se confruntă cu o paradigme complet nouă în sectorul turistic, unde dinamica pieței s-a schimbat radical.

În timp ce capacitatea de cazare continuă să se extindă, cererea internă înregistrează un recul semnificativ în majoritatea destinațiilor majore, fiind contrabalansată parțial de o creștere constantă a fluxului de turiști străini.

Această tranziție structurală este evidențiată de datele statistice recente, care relevă o discrepanță între oferta disponibilă și ocuparea efectivă a locurilor de cazare.

Conform informațiilor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), evoluția din perioada cuprinsă între ianuarie și august 2026 arată o imagine complexă.

Numărul total de structuri de cazare a avansat cu 14,5% în comparație cu data de referință din 31 iulie 2025, în timp ce numărul locurilor-pat a crescut cu 7,7%.

Segmentul apartamentelor și al camerelor de închiriat a înregistrat cele mai spectaculoase progrese, cu o creștere de 30,3% la nivel de structuri și de 32,7% la nivel de locuri-pat.

Hotelurile tradiționale rămân încă relevante, deținând 42,6% din totalul locurilor-pat existente. Județul Constanța se impune ca lider regional, concentrând 28,5% din întreaga capacitate de locuri-pat destinată turismului din țară.

Analiza detaliată realizată de BIBI Touroperator, bazată pe statisticile INS, identifică un pattern distinct: șapte din cele zece destinații principale pierd turiști români, în timp ce influxul de vizitatori din străinătate crește în toate cele zece localități monitorizate. Doar Constanța reușește să își îmbunătățească gradul de utilizare a capacității.

Trei excepții notabile într-o piață general recesivă sunt reprezentate de Constanța, Sibiu și Mureș, singurele județe din grupul analizat care înregistrează creșteri simultan pentru ambele categorii de indicatori: sosirile interne și cele internaționale.

În paralel cu aceste schimbări de comportament, capacitatea de cazare funcțională a celor zece destinații a urcat cu 5,8%. Totuși, înnoptările totale, cumulate pentru români și străini, au avansat doar cu 2,4%. Acest decalaj indică faptul că oferta s-a multiplicat mai rapid decât cererea exprimată prin nopțile efectiv petrecute în unitățile de cazare.

Analiza acoperă zece județe: Constanța, București, Brașov, Cluj, Sibiu, Mureș, Prahova, Bihor, Suceava și Vâlcea. Acestea au fost selectate pe baza volumului total de sosiri înregistrate în intervalul ianuarie–august 2026. La nivel național, aceste zece destinații concentrează 67,8% din totalul sosirilor și 71,8% din înnoptările înregistrate.

Constanța, Sibiu și Mureș se disting prin creșterea segmentului turiștilor români. Județul Constanța înregistrează cea mai puternică dinamică a cererii interne dintre toate destinațiile analizate, atât în termeni procentuali, cât și în valoare absolută. În primele opt luni ale anului 2026, județul a atins 1,81 milioane de sosiri și 5,60 milioane de înnoptări ale cetățenilor români, reprezentând o creștere de 15,5% la sosiri și 16,1% la înnoptări, comparativ cu anul 2025.

Sibiu și Mureș își continuă traiectoria ascendentă inaugurată în anul anterior. Față de 2025, județul Sibiu a înregistrat o creștere de 4,2% la sosirile românilor și de 2,1% la înnoptări. Județul Mureș a avansat cu 5,1% la sosiri și 3,8% la înnoptări. Ambele entități administrative au depășit nivelurile din 2024 și 2025 pentru ambii indicatori, confirmând o tendință de creștere sustenabilă pe parcursul ultimilor doi ani.

Pe de altă parte, Bihor, Suceava și Vâlcea înregistrează cele mai pronunțate scăderi ale cererii interne.

Județul Bihor suferă cea mai accentuată reducere a înnoptărilor românilor, cu o scădere de 19,3% față de 2025, în timp ce sosirile s-au diminuat cu 11,8%.

Volumul total înregistrat în Bihor este de aproximativ 306.000 de sosiri și 731.000 de înnoptări ale turiștilor români.

În Suceava, situația este similară de gravitate: sosirile românilor au scăzut cu 9,9%, iar înnoptările cu 17,7%. Județul Vâlcea consemnează reduceri de 7,2% la sosiri și 16,1% la înnoptări.

Scăderea mai rapidă a numărului de nopți petrecute în aceste trei județe sugerează și o diminuare a duratei medii a șederii. O comparație cu anul 2024 arată că înnoptările românilor sunt mai mici cu 20,2% în Bihor, cu 16,6% în Suceava și cu 13,8% în Vâlcea.

Bucureștiul înregistrează, față de 2025, scăderi de 9,2% la sosirile românilor și de 8,8% la înnoptări.

Brașovul prezintă un recul de 6,1% la sosiri și de 5,9% la înnoptări.

În cazul Brașovului, scăderea cumulată din ultimii doi ani echivalează cu aproximativ 125.000 de sosiri și 225.000 de înnoptări ale românilor mai puține decât în 2024.

Scăderi mai moderate ale turiștilor români se observă în Cluj, unde sosirile au scăzut cu 2,2% și înnoptările cu 2,5%, precum și în Prahova, cu reduceri de 1,3% la sosiri și 2,2% la înnoptări, față de 2025.

Segmentul turiștilor străini (incoming) schimbă direcția pieței, cu o prezență mai numeroasă în toate cele zece destinații analizate, iar înnoptările cresc în nouă dintre ele. Prahova înregistrează cel mai mare avans procentual al sosirilor străinilor, de 25,0% față de 2025, însoțit de o creștere de 16,9% a înnoptărilor. Constanța urmează imediat, cu o creștere de 23,7% la sosiri și de 17,3% la înnoptări, ajungând la aproximativ 52.400 de sosiri și 153.400 de înnoptări.

În Bihor, sosirile străinilor au crescut cu 18,8%, iar înnoptările cu 11,4%. Cu toate acestea, acest avans nu compensează pierderile din segmentul românilor, care deține o pondere mult mai mare în activitatea turistică a județului.

Unde au crescut cel mai mult capacitățile de cazare?

Creșteri similare se observă în Mureș, cu 15,1% la sosiri și 12,9% la înnoptări, în Cluj, cu 12,5% la sosiri și 12,6% la înnoptări, și în Sibiu, cu 11,7% la sosiri și 12,5% la înnoptări.

Bucureștiul rămâne principalul magnet pentru turiștii străini dintre destinațiile analizate, înregistrând aproximativ 719.000 de sosiri și 1,67 milioane de înnoptări, cu o creștere de 4,6% la sosiri și de 5,5% la înnoptări față de 2025. În Brașov, avansurile sunt de 2,2% la sosiri și de 5,0% la înnoptări, iar în Suceava de 5,4% la sosiri și de 8,8% la înnoptări. Vâlcea constituie singura excepție la înnoptările străinilor: acestea au scăzut cu 0,9%, deși sosirile au crescut cu 7,4%, ceea ce indică șederi medii mai scurte.

Capacitatea de cazare a crescut, dar utilizarea a scăzut în nouă destinații.

În perioada ianuarie–august 2026, indicatorul de locuri-zile a ajuns la 44,39 milioane, față de 41,95 milioane în aceeași perioadă din 2025. Acest indicator ia în considerare atât numărul de locuri disponibile, cât și numărul de zile în care acestea au fost efectiv puse la dispoziția turiștilor.

Cele mai mari creșteri ale capacității s-au înregistrat în Sibiu, de 12,5%, în Constanța, de 11,7%, și în Mureș, de 8,9%.

Capacitatea a avansat și în Prahova, cu 6,5%, în București, cu 5,3%, și în Suceava, cu 4,6%. Vâlcea este singura destinație din grup care a înregistrat o reducere a capacității funcționale pe ansamblul celor opt luni, de 4,9%.

Creșterea capacității nu se traduce automat într-o utilizare optimă.

În Sibiu și Mureș, deși înnoptările cresc atât pentru români, cât și pentru străini, oferta disponibilă avansează mai repede. Astfel, gradul de utilizare a scăzut de la 26,2% la 24,3% în Sibiu și de la 32,4% la 31,3% în Mureș.

Cele mai pronunțate reduceri ale utilizării apar în Bihor, unde indicatorul a coborât de la 33,4% la 27,6%, și în Suceava, de la 28,0% la 22,6%.

În Vâlcea, utilizarea a scăzut de la 34,1% la 30,1%, chiar în condițiile reducerii capacității disponibile.

Constanța este singura dintre cele zece destinații unde gradul de ocupare a crescut, de la 47,0% în 2025 la 48,9% în 2026, adică cu o diferență de 1,9 puncte procentuale. Acest calcul include înnoptările românilor și ale străinilor, cumulate, raportate la capacitatea funcțională din aceeași perioadă.

Analiza BIBI Touroperator evidențiază diferențe structurale importante între destinații. Unii operatori înregistrează scăderi ale cererii interne, alții atrag mai mulți turiști, dar pun la dispoziție o capacitate care crește mai rapid.

De aceea, evoluția sosirilor trebuie analizată în corelație cu durata șederii și cu rata de utilizare a ofertei disponibile.

Cifrele ne arată o schimbare pe care industria nu o mai poate ignora. Piața internă, care a fost motorul turismului românesc în ultimii ani, încetinește în majoritatea marilor destinații, în timp ce incoming-ul crește aproape peste tot.

Dacă trendul se menține, anul 2026 va rămâne un reper extraordinar, fiind probabil primul an în care depășim maximul prepandemic din 2018 și 2019. Este o veste bună, dar încă nu suficientă pentru a compensa reculul cererii interne. În același timp, România are nevoie nu doar de mai multe paturi, ci de mai mulți turiști și de șederi mai lungi.

Următoarea miză este clară: să stimulăm din nou turismul intern prin vouchere de vacanță într-un nou ciclu de 5 ani și să transformăm creșterea incoming-ului într-un motor real al industriei.

Așteptăm prima lege de incoming promisă de mai multe guverne să fie legiferată și să producă efecte pozitive, a declarat Adrian Voican, președintele BIBI Group4 Travel.

Evoluția din primele opt luni oferă motive de optimism pentru segmentul turiștilor străini, însă rezultatul final al anului 2026 va depinde și de cererea din lunile de toamnă și din perioada sărbătorilor de iarnă. Menținerea ritmului de creștere actual ar putea consolida revenirea turismului internațional și susține activitatea destinațiilor în afara sezonului de vârf.

Pentru 2027, oportunitatea constă în transformarea interesului pentru România într-un număr mai mare de sejururi și într-o utilizare mai eficientă a capacității de cazare.

Promovarea pe piețele externe, accesibilitatea destinațiilor și dezvoltarea unor produse turistice care combină vizitele culturale, natura, gastronomia și serviciile de relaxare pot contribui la atingerea acestui obiectiv.

În același timp, consolidarea cererii interne rămâne esențială: o evoluție favorabilă pe termen lung presupune atât atragerea străinilor, cât și păstrarea interesului turiștilor români pentru vacanțele în țară.

Contextul legislativ și fiscal se află de asemenea în mișcare. Se pregătește introducerea unei taxe „de ieșire” pentru călătorii thailandezi și străini care părăsesc Thailanda, un exemplu de politică fiscală turistică care ar putea fi inspirator.

Pe plan local, compania HiSky lansează o campanie de reduceri la bilete de avion, încercând să stimuleze mobilitatea. În sectorul privat, Selly îl atrage pe fostul șef al eMAG în acționariatul Nibiru. Inspire Asset Management, compania de investiții fondată de Iulian Stanciu, continuă investiția începută în etapa de dezvoltare a proiectului.

Toate aceste mișcări subliniază dinamismul pieței, unde creșterea exponențială a locuințelor tip Airbnb și a altor forme de cazare alternativi continuă să redefinească peisajul turistic românesc.