Aproape jumătate dintre români au abilități nevalorificate la muncă

De ce nu ne valorificăm talentul?

Majoritatea românilor dețin un set de competențe semnificative care rămân necuantificate și neexploatate pe piața muncii. Această constatare este susținută de datele colectate într-o investigație demarată de departamentul de cercare iVOX Research, în parteneriat cu Provident Financial România.

Rezultatele indică o discrepanță clară între valorile aduse de angajați din sfera personală și percepția angajatorilor.

Aproape jumătate dintre participanții la studiu declară că patronii lor atribuie o importanță minimă sau, în unele cazuri, total nulă abilităților dezvoltate în afara contextului profesional strict.

În paralel, o proporție semnificativă a respondentelor, respectiv 84%, susține că deține trăsături și abilități de valoare care nu figurează în curriculum vitae-ul lor standard. O altă cifră remarcabilă este cea a celor 76% care afirmă că ar experimenta un nivel mai ridicat de încredere în sine și de siguranță la locul de muncă dacă ar primi o validare explicită din partea șefilor, confirmându-le că aceste competențe personale le sunt utile și în activitatea zilnică.

În sfera privată, rolurile asumate acasă sunt preponderent practice și orientate spre gestionarea resurselor. Majoritatea indivizilor se dedică administrării bugetului familial, urmăririi facturilor și consolidării economiilor, alături de menținerea locuinței în stare funcțională și efectuarea reparațiilor minore necesare.

Totuși, atunci când li se solicită să identifice un singur atribut care îi definește esențial, imaginea se schimbă. Aproximativ 27% dintre participanți se identifică ca fiind persoana de referință la care ceilalți se adresează pentru consiliere, adică rolul de sfătuitor. Alți 20% se percep ca aceia care rețin și organizează toate detaliile critice ale vieții cotidiene.

Ce ne definește cu adevărat acasă?

Aceste profiluri sunt frecvent întâlnite în structurile familiale sau în comunitățile de prieteni, ilustrate de exemple precum fratele care cunoaște exact documentele necesare la ghiseu sau prietena capabilă să ofere un ghidaj emoțional după o perioadă dificilă.

Legătura dintre experiența familială și performanța profesională este considerată relevantă de aproape toți analizați. Pentru 67% dintre ei, corelația dintre rolurile domestice și stilul de lucru este extrem de puternică. Odată transpuse în mediul corporate, aceste abilități se restructurează ierarhic. Atenția la detalii ocupă prima poziție, fiind menționată de 23% din respondenți. Următoarea pe listă este capacitatea de comunicare eficientă, notată de 22%, urmată de empatie (17%), inițiativă (16%) și reziliență (13%). Abilitatea de a gestiona conflictele se situează pe ultima poziție, cu o pondere de 9%.

Ilustrația concretă a acestei transferabilități este simplă: persoana care revizuiește de mai multe ori lista de provizii înainte de o reuniune familială va aplica aceeași rigurozitate și verificării datelor din rapoartele financiare.

Similar, individul care a exersat răbdarea în dialog cu un adolescent va fi mai bine pregătit să explice noutăților din echipă modurile de funcționare ale organizației.

Cu toate că experiențele zilnice sunt percepute ca fiind surse majore de învățare, există o lacună perceptivă. Mai mult de jumătate din populația sondată, exact 53%, susține că interacțiunile din viața de zi cu zi îi pregătesc considerabil pentru cerințele jobului, iar invers, lecțiile primite la serviciu influențează pozitiv dinamica familială.

Neîncheiatul simțământ că aceste calități sunt invizibile persistă, deoarece 49,66% dintre români consideră că competențele asimilate în afara biroului nu sunt apreciate corespunzător.

Factorul recunoașterii rămâne crucial: 76% ar beneficia de o creștere a încrederii profesionale prin confirmarea verbală a șefiei, iar 54% reflectează frecvent asupra modului în care rutina vieții le consolidează pregătirea ocupațională.

Cum ne ajută viața de zi cu zi?

Dana Stoian, managerul resurselor umane la Provident Financial România, subliniază că societatea modernă nu recunoaște întotdeauna amploarea învățării informale.

Adesea, nu conștientizăm volumul de deprinderi acumulate prin prisma rolurilor familiale sau a relațiilor de prietenie.

În jargonul resurselor umane, le etichetăm ca abilități soft, dar în realitate ele reprezintă grijă, empatie și rigoare. În procesele de selecție, un curriculum vitae nu surprinde integral profilul candidatului.

De exemplu, prin ProviShip, programul nostru de practică, integram studenți fără experiență anterioară și evaluăm ce au dobândit în familie, la facultate sau în cercul social.

Scopul acestui studiu a fost de a verifica dacă și cetățenii români își identifică aceste atuură, iar răspunsurile confirmă: 8 din 10 participanți recunosc deținerea unor competențe de valoare absente din CV.

Acestea sunt exact profilul de abilități pe care îl căutăm noi, multe dintre ele fiind forjate în afara spațiului de birou, a explicat reprezentanta companiei.