România plătește cea mai scumpă electricitate din UE

Consumatorii români plătesc cel mai scump în UE!

România se confruntă cu cele mai ridicate costuri pentru energie electrică din Uniunea Europeană, o situație care se agravează în contextul unei inflații generice care amplifică efectele în lanț. Această realitate a fost subliniată de Adrian Măniuțiu, economist și realizator al emisiunii Income, care a analizat dinamica pieței energetice europene. Deși creșterea procentuală a prețurilor în țara noastră a fost limitată la doar 17%, nivelul absolut al tarifulor este cel mai mare din blocul UE.

Singura țară vecină care depășește România în costuri este Serbia, unde prețul a urcat cu 9% până la 284.91 euro/MWh, față de 272.57 euro/MWh în România.

În alte țări din regiune, precum Bulgaria (14% creștere, la 262.40 euro/MWh) și Ungaria (4% creștere, la 269.35 euro/MWh), prețurile rămân sub cele românești.

Explozia generalizată a tarifelor în Europa a fost înregistrată luni, cu mărimi spectaculoase: peste 700% în Germania, Danemarca și Suedia, și peste 500% în Belgia, Franța și Olanda, țări care, în mod obișnuit, aveau cele mai mici tarife din continent. Ce alimentează această tendință prețurilor? Această tendință este alimentată în principal de scumpirea gazelor naturale, ale căror prețuri au atins astăzi un maxim de 97 euro/MWh pe bursele europene. Acest nivel reprezintă cel mai mare preț din anul 2022, când criza energetică europeană a fost declanșată de invazia rusă în Ucraina.

Pentru consumatorii finali din România, impactul direct este atenuat parțial prin schema de reglementare a prețurilor pentru gospodărie, dar mediul de afaceri, care nu beneficiază de măsuri de sprijin, este expus la scumpiri în lanț, inclusiv la prețurile din comerț. Deoarece multe capacități de generare electrică sunt bazate pe gaze, orice creștere a costului acestor combustibile se traduce direct în facturile de electricitate.

Unele companii de furnizare au deja trimis oferte noi pentru perioada noiembrie–martie, cu prețuri cu până la 20% mai mari pentru gaze și cu 10 până la 30% mai mari pentru electricitate.

Ce a subliniat Adrian Măniuțiu despre evoluția prețurilor?

În practică, aceste ajustări pot însemna pentru cetățeni o creștere a facturilor de câteva zeci de lei până la peste 100 de lei.

O dinamică complicată este generată și de situația de la centrala nucleară de la Cernavodă. De trei luni, reactoarele sunt oprite, ceea ce înseamnă că România nu produce deloc energie nucleară.

Repornirea lor este planificată pentru luna decembrie, însă depinde de debitul Dunării, esențial pentru răcirea reactorilor. În același timp, intrarea în sezonul rece reduce contribuția surselor solare, iar capacitatea de stocare a energiei este extrem de limitată. În consecință, este probabil ca România să importe energie din afara țării în orele de vârf, la prețuri foarte ridicate.

Adrian Măniuțiu a subliniat că această evoluție a prețurilor era „greu de anticipat la acest nivel” din cauza dependenței de factori externi. A avertizat că nu este momentul potrivit pentru o liberalizare completă a pieței energetice. Deși susține în principiu piața liberă, economistul consideră că procesul de liberalizare ar trebui temperat în această fază. El a menționat că Ministerul Energiei, condus de Dumitru Chisăliță, propusese anterior numirii sale exact această soluție: amânarea trecerii la piața liberă și prelungirea de cel puțin 12 luni a schemei de plafonare a prețurilor pentru casnici.

Totuși, Măniuțiu a precizat că plafonarea nu este o soluție pe termen lung, ci o măsură de tranziție.

El a sugerat o diferențiere a ajutoarelor, țintind sprijinul către acei cetățeni care sunt afectați cel mai puternic de scumpiri, în loc de un ajutor generalizat care nu este sustenabil financiar.

Situația regională este complicată și de impactul războiului din Ucraina asupra proiectului Neptun Deep. Platforma, de unde ar trebui să curgă gaze în sistemul național de transport la începutul anului viitor, se află într-o zonă de conflict activ. Prezența dronelor maritime și aeriene în Marea Neagră, chiar în inima zonei economice exclusive a României, complică atât problema energetică, cât și cea de securitate națională.