România importă energie scumpă după oprirea Unitatea 1 din Cernavodă

România este mai scumpă decât Bulgaria?

Închiderea reactorului 1 la centrala nucleară Chernavodaya a pus România în poziția de a importa cantități mari de energie electrică. În dimineața marți, consumul național a depășit 7.500 MW, în timp ce producția internă a fost de aproximativ 5.400 MW.

Aproximativ 30% din consumul țării a fost acoperit de importuri, iar costurile ridicate de achiziție ar putea duce la facturi suplimentare de energie electrică. Potrivit informațiilor de pe piață, România a achiziționat energie pentru marți la prețuri de aproximativ 400 EUR/MWh. La anumite intervale de timp, prețurile au depășit chiar și RON 3000/MWh.

Aceste costuri suplimentare se vor reflecta în cele din urmă în facturile consumatorilor. Furnizorii estimează că, în perioada următoare, facturile ar putea crește cu cel puțin 20%.

Unul dintre cele mai ridicate prețuri din Europa Prețul de gros al energiei electrice în România a atins 411,41 euro/MWh, unul dintre cele mai ridicate prețuri din Europa.

România este situată deasupra mai multor țări din regiune, cum ar fi Bulgaria (403,71 euro/MWh), Ungaria (400,29 euro/MWh), Slovacia (410,02 euro/MWh) și Austria (378,15 euro/MWh). Prețul a crescut cu 6% față de gama anterioară, pe baza deficitului de producție internă și a importurilor ridicate în urma închiderii reactorului 1 la Cernavodá.

Prețurile ridicate sunt observate și în alte țări europene care depind în mare măsură de energia nucleară.

Ce influențează consumul și producția de energie?

În Franța, unde energia nucleară joacă un rol central în producția de energie electrică, prețul a fost de 304,46 EUR/MWh, în timp ce în Slovacia acesta a ajuns la 410,02 EUR/MWh.

În Republica Cehă, prețul a fost de 389,06 EUR/MWh și, în Belgia, de 324,85 EUR/MWh. Ungaria are un record de 400,29 euro/MWh. Prețurile la borsa ale energiei electrice nu sunt determinate numai de capacitățile de producție ale fiecărei țări, ci și de condițiile de piață regionale.

Producția nucleară a fost zero după închiderea reactorului 1 la Cernobîl.

O nouă defecțiune la reactorul 1 din Cernavodá Noua închidere a reactorului 1 nu ar avea nimic de-a face cu problemele anterioare cauzate de secetă și de nivelul scăzut al Dunării.

De data asta, ar fi o defecțiune tehnică, care s-a produs la doar trei zile de la redeschiderea unității. Incidentul ar fi condus, de asemenea, la concedierea directorului tehnic al instalației. De asemenea, marți, a fost programat să înceapă reluarea Unității 2 din Cernavodia.

Cu toate acestea, Ministerul nu a furnizat detalii clare cu privire la momentul operațiunilor și nu se știe dacă reluarea funcționării va avea loc în paralel cu reluarea reactorului 1 sau dacă autoritățile vor aștepta până când nu va fi remediată mai întâi.

În prezent, echipele tehnice se pregătesc pentru restabilirea unităților, deoarece reîntoarcerea reactoarelor în funcțiune este esențială pentru creșterea producției interne și reducerea dependenței de importurile de energie.