Primar PSD din Argeș protestează împotriva comisării comunei Râca

Ministrul Dezvoltării este Alexandru Stoica?

Analiza critică a propunerilor de unire administrativă în județul Argeș: Perspectiva primarului PSD din Râca

Georgel Burcea, liderul PSD din comuna Râca, situată în județul Argeș, exprimă o opoziție fermă față de orice integrare administrativă cu alte unități locale.

Argumentul fundamental al său se bazează pe experiența anterioară a localității, menționând că cetățenii au votat prin referendum pentru separare.

În prezent, această comună numără în jur de 950 de locuitori, un număr care rămâne sub pragul de 1.500 de locuitori stabilit de proiectul de comasare.

Geografic, Râca se situează la extremitatea sudică a județului Argeș, adiacentă cu județul Teleorman. Comuna este compusă din trei așezări: Adunați, Bucov și Râca. Aceste sate au fost anterior integrate în comuna Popești, dar s-au separat în anul 2003.

Conform datelor recensământului realizat în decembrie 2021, populația comunei era de 951 de persoane.

Primarul a detaliat, în cadrul unei interviuri cu Antena 3 CNN, că declinul demografic este influențat predominant de îmbătrânirea populației și de rata scăzută de nașteri. El a subliniat: „Această structură demografică, marcată de o populație în vârstă și o natalitate redusă, reprezintă cauzele principale ale nivelului actual de locuitori”. Proiectul guvernamental vizează unificarea localităților cu o populație de până la 1.500 de locuitori și urmează să se implementeze pe două faze distincte.

O perioadă de voluntaritate este oferită până la data de 1 martie 2027; cele care acceptă această opțiune vor beneficia de programe de finanțare pentru investiții.

Ulterior, Guvernul va prelua responsabilitatea pentru comasare.

Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a comunicat că această restructurare administrativă ar genera economii statale estimate la aproximativ 250 de milioane de lei anual. În structura comunelor unificate, va exista un birou administrativ gestionat de un singur funcționar.

Înainte de orice unire, se vor organiza voturi locale. Ministerul raportează că 429 de localități din întreaga țară îndeplinesc condiția de a avea cel mult 1.500 de locuitori.

Totuși, Burcea nu refuză în mod absolut această inițiativă.

El recunoaște valoarea discuțiilor legate de optimizarea cheltuielilor și îmbunătățirea serviciilor, însă insistă pe necesitatea unei soluții adaptate specific fiecărei situații.

„Deși ideile legate de eficiența cheltuielilor și asigurarea celor mai bune servicii populației sunt valide, este imperativ ca soluția aplicată să fie personalizată pentru fiecare caz”, a declarat primarul.

Primăria din Râca adună nouă angajați, inclusiv personalul responsabil cu transportul școlar. Burcea avertizează că închiderea acestei primărie ar genera dificultăți semnificative pentru locuitori, deoarece comunitățile mici și-au construit de-a lungul timpului o identitate puternică și au realizat investiții locale.

Acesta reprezintă o problemă serioasă, deoarece toate aceste comunități mici au dezvoltat o identitate distinctă în timp.

Ce se întâmplă dacă primăria dispare la 8 km?

Există un sentiment de patriotism local puternic, au furnizat servicii esențiale, de exemplu, în comuna Râca avem acces la apă și canalizare pe întreg teritoriul comunal, a explicat el detaliat.

În ceea ce privește posibilitatea de unire, primarul a reamintit că Râca a fost deja parte a unei unități mai mari.

„Nu ar trebui să ne unim cu nimeni, având în vedere că am trecut deja prin acest proces de comasare și ne-am separat prin referendum în anul 2003 de comuna Popești”, a precizat Burcea.

El a evidențiat că, în acea perioadă, funcționarea era dificilă din cauza distanțelor mari, deoarece fiecare centru de comună își dezvolta infrastructura local, lăsând satele mai îndepărtate în urmă.

„Distanța dintre sate este de aproximativ 8 kilometri, iar în contextul actual, fiecare centru își dezvoltă propria infrastructură locală”, a clarificat primarul.

Această distanță de 8 kilometri implică faptul că, dacă primăria ar dispărea, cei aproximativ 950 de locuitori ar trebui să parcurgă acești 8 kilometri pentru a accesa sediul primăriei comunei vecine. Primarul își exprimă speranța ca proiectul să fie analizat cu o atenție deosebită, în colaborare cu asociațiile de comune. El anticipează că autoritățile vor găsi alternative pentru reducerea costurilor.

Se așteaptă o examinare foarte riguroasă a situației, coordonată cu acordul județean și cu consensul național, luând în considerare propunerile individuale ale fiecărui primar, pe etape.

Cred că se vor identifica soluții alternative pentru optimizarea cheltuielilor și pentru a asigura utilitatea maximă a statului.

Este esențial ca statul, conform Constituției, să fie accesibil cetățeanului, iar o comunitate extinsă nu îndeplinește această misiune deplin, a adăugat Burcea cu convingere.

Burcea a confirmat acceptarea reducerii cheltuielilor și a numărului de angajați la nivel național. Totuși, el susține că reforma administrativă ar trebui să înceapă la nivelurile superioare ale administrației publice, nu prin desființarea comunelor mici. „Sunt de acord cu eficientizarea și cu ajustarea numărului de personal, dar soluțiile trebuie căutate și la nivel superior, de la administrația centrală, până când ajungem la localitățile în cauză”, a încheiat primarul.

În contextul general al acestei discuții, Iustin Cionca, Președintele Consiliului Județean (CJ) Arad, a transmis o perspectivă diferită. El a menționat că, după consultări recente cu diverse primării, a ajuns la concluzia că o unire voluntară a unităților administrative teritoriale (UAT-uri) nu va reuși să se materializeze.

În acest sens, ediile care așteaptă clarificări de la Guvern sunt în așteptarea facilităților pe care acestea vor fi oferite înainte de a formula o poziție definitivă.

Această diversitate de opinii subliniază complexitatea procesului de restructurare administrativă în România, unde necesitatea eficienței financiare se confruntă cu valorile identitare și necesitățile locale, cum ar fi accesul la servicii pe distanțe rezonabile, ca cele de 8 kilometri menționate de primarul Burcea, într-o comună de aproximativ 950 de locuitori din Râca. Soluțiile propuse de Burcea, bazate pe precedentul referendum din 2003 cu Popești, sugerează că autonomia locală, obținută prin votul cetățenilor, trebuie respectată în procesul de modernizare.

De asemenea, sublinierea de Burcea că statul trebuie să fie mai apropiat de cetățean, nu doar mai eficient financiar, oferă o dimensiune etică esențială în dezbaterea publică.

Analiza CJ Arad, deși se referă la Arad, indică o reținere generală din partea edililor până la obținerea unor garantii guvernamentale clare, un sentiment probabil partajat de autoritățile din Argeș.

Viitorul localităților sub pragul de 1.500 de locuitori depinde de echilibrul găsit între economiile de 250 de milioane de lei și menținerea integrității comunitare.