România cumpără energie la prețuri record în Europa. Cu cât va crește factura consumatorilor casnici

Analiza comparativă a prețurilor de angro relevă o situație alarmantă pentru țara noastră

Facturile ale românilor pentru electricitate sunt amenințate de o majorare semnificativă, estimată la minimum 20%, consecință directă a cotățiilor istorice atinse pe piața europeană.

Această tensiune a fost catalizată de indisponibilitatea unității 1 de la Centrala Nucleară de la Cernavodă, ceea ce a forțat statul să acopere un deficit major prin achiziții externe.

În prezent, România depinde de importurile de energie electrică pentru aproximativ 30% din necesarul intern, plățind sume exorbitante, care au atins pragul de 3.000 de lei pe MWh pe anumite segmente ale pieței.

Analiza comparativă a prețurilor de angro relevă o situație alarmantă pentru țara noastră. Cotația medie s-a stabilizat la 411,41 euro/MWh, plasând România în fruntea clasamentului regional, deasupra unor vecini precum Slovacia (410,02 euro/MWh), Bulgaria (403,71 euro/MWh) sau Ungaria (400,29 euro/MWh).

Austria înregistrează un preț mai mic, de 378,15 euro/MWh.

Această creștere de 6% față de perioada anterioară este atribuită în principal lipsei capacității de producție nucleară internă și volumei mari de importuri necesare pentru echilibrarea rețelei.

Tendința de scumpire nu este izolată

Tendința de scumpire nu este izolată, ci se reflectă și în alte țări europene cu o pondere mare a energiei nucleare în mixul energetic. De exemplu, în Franța, țară în care nucleul joacă un rol central, prețul a fost de 304,46 euro/MWh, semnificativ sub cel din România. Cehia a înregistrat 389,06 euro/MWh, Belgia 324,85 euro/MWh, iar Ungaria, așa cum s-a menționat, 400,29 euro/MWh, conform datelor raportate de Antena 3 CNN. Slovacia, deși vecină, a avut un preț de 410,02 euro/MWh, foarte apropiat de cel românesc.

Criza care se prelungește de la trei luni a determinat deja mulți furnizori să transmită costurile suplimentare către clienți.

În Capitală, tarifele aplicate consumatorilor variază între 1,2 lei/kWh și 2,6 lei/kWh, iar presiunea asupra bugetelor casnice este în continuă creștere. Structura producției naționale, conform datelor din dimineața zilei de marți, evidențiază absența totală a energiei nucleare (0 MW). Hidroenergia a contribuit cu 1.815 MW (33,59%), urmată de hidrocarburi cu 1.653 MW (30,59%).

Energia solară fotovoltaică a generat 826 MW (15,29%), iar cărbunele 621 MW (11,49%). Instalațiile de stocare au adus 242 MW (4,48%), eolianul 185 MW (3,42%), iar biomasa doar 61 MW (1,13%).

Incidentul care a dus la oprirea reactorului 1 nu este legat de seceta sau de nivelul scăzut al Dunării, ca în cazurile anterioare.

Autoritățile indică o defecțiune tehnică survenită la doar trei zile după repornirea unității, un eveniment care a avut ca urmare demiterea directorului tehnic al centralei. Repornirea unității 2 era programată tot marți, însă Ministerul nu a oferit detalii clare privind cronograma. Nu se știe dacă cele două unități vor fi reluate simultan sau dacă se va aștepta repararea completă a primei.

Echipajele tehnice lucrează intens pentru a readuce reactoarele în funcțiune, o măsură vitală pentru a crește producția internă și a reduce dependența critică de importurile scumpe de energie.