Fico amenință cu veto: „Este șantaj” în disputa UE pe finanțarea Ucrainei

Ce se întâmplă cu finanțarea Ucrainei?

Bruxelles nu a stabilit încă cum va acoperi deficitul de finanțare al Ucrainei, dar, având în vedere sumele implicate, o nouă rundă de împrumuturi comune la nivelul Uniunii Europene pare să fie opțiunea principală. Această inițiativă se adaugă la un împrumut de sprijin pentru Kiev, în valoare de 90 de miliarde de euro, de la care Slovacia, Cehia și Ungaria au obținut deja excepții.

Tensiunea a escaladat după ce cancelarul german Friedrich Merz a trimis o scrisoare președintelui Consiliului European, António Costa.

Scrisoare care a scăldat diplomatia!

În document, Merz a subliniat că acordarea unui nou ajutor financiar pentru Ucraina este o „condiție prealabilă esențială” pentru aprobarea viitorului cadru financiar multianual al UE.

Astfel, șeful guvernului german a legat două dintre cele mai disputate teme de pe agenda europeană, ambele necesitând un acord unanim.

În răspuns, liderii din Slovacia, Cehia, Ungaria și Bulgaria au respins ultimatumul și au semnalat intenția de a folosi dreptul de veto pentru a bloca orice decizie în această materie. Premierul slovac Robert Fico a calificat această condiționare de „un exemplu clasic de șantaj”. În timpul unei întâlniri cu omologul său ceh, Andrej Babiš, Fico a subliniat că Slovacia deține același drept de veto ca și cancelarul german.

Cum a reacționat Slovacia și aliații?

Babiš a adăugat un comentariu ironic, observând că Merz „probabil nu își dă seama” că propunerea bugetară include deja o sumă de 100 de miliarde de euro destinată Ucrainei. Problema fundamentală este că acești bani vor fi disponibili abia din 2028, în timp ce Kievul se confruntă cu un deficit de finanțare de 70 de miliarde de euro pentru anul viitor.

Fico a subliniat că ziua nu va fi obișnuită, deoarece trebuie să se răspundă la ceea ce el numește „șantaj”.

Suntem o țară suverană.

Ce argumente au Cehia și Ungaria?

Suntem Republica Slovacă. Avem propriile noastre puncte de vedere, a insistat premierul.

În aceeași zi, la Berlin, cancelarul german a primit premiera ungar Péter Magyar, care a transmis că nu este de acord cu legarea aprobării bugetului UE de acordarea unui nou ajutor pentru Ucraina. Magyar a argumentat că cele două chestiuni trebuie tratate separat și a evitat să folosească termenul de „șantaj”.

Cum a reacționat cancelarul german?

El a justificat poziția țării sale prin dificultățile bugetare interne și a promis că vor negocia la Berlin, Dublin și Bruxelles pentru a găsi o soluție.

Premierul bulgar Rumen Radev a declarat că deficitul bugetar ridicat al țării sale îl motivează să solicite o excepție de la viitoarele mecanisme de creditare pentru Kiev. Totuși, el a precizat că Bulgaria va continua să sprijine Ucraina prin alte mijloace, inclusiv livrări de energie.

Care e poziția Bulgariei?

„Bulgaria nu blochează în niciun fel deciziile luate la nivelul Consiliului, prin care toate statele convin să sprijine Ucraina, fiecare în măsura posibilităților sale”, a subliniat Radev.

În spatele acestei dispute se află o diviziune mai largă în interiorul Uniunii.

Slovacia, Cehia, Ungaria și Bulgaria fac parte din grupul „Prietenii Coeziunii”, format din 17 țări care se bat pentru protejarea fondurilor destinate reducerii diferențelor de dezvoltare dintre regiuni și pentru susținerea agriculturii.

Ce diviziune e în UE?

Această poziție le-a pus în conflict cu statele „frugale”, printre care se numără și Germania, unul dintre cei mai mari donatori pentru Kiev.

Statele din grupul frugal sunt nemulțumite de faptul că cele patru țări încearcă să evite participarea la costurile sprijinului pentru Ucraina, în timp ce continuă să beneficieze de fondurile de coeziune.

În timpul conferinței de presă susținute la Berlin alături de Péter Magyar, Friedrich Merz a reiterat că povara financiară pentru sprijinirea Ucrainei trebuie împărțită mai echitabil între toți partenerii. Nu este o opțiune bună să continuăm pe acest drum.

De ce cere Germania echitate?

Politica privind Ucraina ar trebui inclusă pe deplin în bugetul Uniunii Europene, a declarat cancelarul german.

„Cel puțin patru țări gândesc diferit, dar este cu siguranță important să discutăm despre acest lucru.”