Zelenski avertizează Europa: Rusia vrea să dividă Ucraina în două.

Zonele cele mai afectate de aceste atacuri includ Kiev, regiunile Dnipropetrovsk, Sumî și Donețk, precum și Hersonul

În contextul escaladării conflictului, liderul ucrainean, Volodimir Zelenski, a transmis un apel urgent partenerilor din Europa, avertizându-i cu privire la intențiile agresive ale Federației Ruse. El a evidențiat planurile Moscovei de a efectua lovituri multiple și repetate asupra structurilor de traversare ale râului Nipru, având ca obiectiv strategic fragmentarea teritoriului ucrainean în două entități distincte.

Această comunicare importantă a avut loc recent, în cadrul unei întâlniri cu Ursula von der Leyen, actuală președintă a Comisiei Europene.

Conform informațiilor obținute de surse foarte apropiate de desfășurarea dialogului, președintele Kievului a subliniat dorința Kremlinului de a crea o separare funcțională între regiunile estice ale Ucrainei, situate la frontieră cu Rusia, și porțiunea vestală, care este adiacentă Uniunii Europene, așa cum raportează publicația Financial Times.

În luna trecută, cei doi lideri au confirmat alinierea pozițiilor lor înainte de negocierile de pace programate pentru marți și miercuri, în orașul Abu Dhabi. La aceste discuții se vor alătura delegațiile din Kiev, Moscova, Statele Unite și Uniunea Europeană. Râul Nipru traversează întregul teritoriu ucrainean, de la nord spre sud. Traseul său include orașe semnificative precum Kiev, Dnipro, Zaporojie și Herson, înainte de a se scurge în Marea Neagră. În regiunea sudică, acest curs de apă a devenit de facto o linie naturală care demarcă frontul militar între forțele ucrainene și cele rusești.

Acest avertisment provine într-o perioadă de dificultăți majore pentru populația civilă, având în vedere că în anumite zone din capitala Kiev, întreruperi de curent electric au durat ore întregi, iar circulația rutieră a fost complet oprită. Rusia intensifică constant atacurile direcționate către infrastructurile esențiale, incluzând rețelele energetice, cele de transport și cele de aprovizionare, sporind astfel presiunea exercitată asupra statului ucrainean.

Zelenski a menționat, în declarația sa de luni, că a discutat aceste probleme cu Ursula și au convenit necesitatea ca Uniunea Europeană să implementeze un mecanism special de urgență, asigurând astfel un flux rapid de fonduri pentru nevoile critice ale Ucrainei în prezent.

El a adăugat că numeroase comunități și localități se confruntă cu probleme severe legate de accesul la energie electrică, apă și încălzire, toate acestea fiind consecințe directe ale agresiunii rusești.

Zonele cele mai afectate de aceste atacuri includ Kiev, regiunile Dnipropetrovsk, Sumî și Donețk, precum și Hersonul. Un înalt funcționar ucrainean a clarificat că scopul rusesc depășește doar izolarea geografică; intenția este și blocarea fluxului de energie electrică din direcția vest spre est, o manevră care ar lăsa milioane de cetățeni fără servicii vitale în timpul lunilor reci de iarnă.

Von der Leyen a exprimat, luni, sprijinul său ferm pentru propunerea prezentată de Zelenski, în vederea stabilirii unui armistițiu menit să protejeze infrastructurile esențiale de alimentare cu energie și provizii.

Din octombrie, intensitatea atacurilor rusești asupra podurilor de peste Nipru a crescut progresiv. Această serie de lovituri reprezintă o componentă majoră a unei campanii aeriane coordonate împotriva infrastructurii critice, prin care Moscova urmărește slăbirea rezistenței Kievului în perioada invernală, forțându-l astfel la cedare.

Conform informațiilor primite de surse apropiați de conducerea Kremlinului, Vladimir Putin percepe aceste atacuri ca o reacție directă la loviturile pe care Ucraina le-a aplicat asupra sistemelor energetice și logistice rusești.

Mai multe sisteme de rachete balistice și drone rusești au lovit Podul de Nord și Podul de Sud din Kiev, rezultând avarierea pilonilor structurii și apariția cratere în suprafața asfaltului. Este esențial de înțeles că deteriorarea chiar și a unei singure structuri de traversare poate compromite atât aprovizionarea civilă, cât și cea militară, încetinând drastic operațiunile de urgență.

Sâmbătă, un atac major a paralizat o mare parte din capitală, cauzând blocaje severe ale străzilor și forțând o parte din locuitori să se deplaseze pe jos.

Kiev, un oraș cu o populație estimată la aproape 4 milioane de locuitori

Kiev, un oraș cu o populație estimată la aproape 4 milioane de locuitori, dispune de doar opt poduri care conectează malurile est și vest ale râului.

Pe aceste structuri circulă zilnic o diversitate de vehicule: navetiști, pietoni, camioane și alte mijloace de transport, fiind vitale pentru funcționarea continuă a țării.

În vecinătatea nordică a capitalei, următoarea traversare importantă peste Nipru este barajul al cărui sistem hidroelectric este situat la aproximativ 16 kilometri de Podul de Nord.

Spre sud, cea mai apropiată structură de acest tip este hidrocentrala din Kaniv, aflată la o distanță de aproximativ 130 de kilometri de Podul de Sud.

Distanțele ulterioare între porțiunile estice și vestice ale țării sunt acoperite doar de câteva poduri care funcționează în mod normal.

Analizii militare indică faptul că orice inactivare a acestor poduri ar complica semnificativ logistica armatei ucrainene, mai ales având în vedere că eforturile militare se concentrează în regiunea estică. Franz-Stefan Gady, un expert militar din Viena, a explicat că atacurile repetate asupra traversărilor ar afecta transportul vital de muniții, combustibil și trupe din vest spre est, forțând dependența de un număr extrem de mic de puncte de trecere.

El a adăugat că transportul echipamentelor grele și al munițiilor se bazează în mod specific pe linia ferată; prin urmare, distrugerea podurilor feroviare ar îngreuna enorm relocarea rapidă a rezervelor acolo unde frontul este sub amenințare.

Totuși, Gady nu crede că Rusia va reuși o izolare totală a estului ucrainean, menționând că acest lucru nu este neapărat obiectivul principal. Scopul real este generarea de blocaje și exploatarea vulnerabilităților. Întrebarea crucială rămâne durata pe care Moscova o poate susține aceste atacuri și cum va utiliza Ucraina capacitățile sale de apărare antiaeriană, deja insuficiente, pentru a proteja aceste structuri vitale.

Michael Kofman, cercetător la Carnegie Endowment for International Peace, a observat că, până în prezent, frecvența atacurilor rusești asupra podurilor a fost relativ scăzută. El a subliniat că pentru a obține o blocadă reală a traficului peste Nipru, este necesar un efort coordonat și extins. În plus, Kofman a menționat că, chiar și în cazul unei blocaje, Ucraina dispune de capacitatea de a construi poduri temporare de tip pontoan.

Autoritățile din Kiev au deja propus implementarea acestor soluții pentru a menține fluxul de transport, dar, până în data prezentă, nicio construcție nu a fost finalizată.

Ucraina se confruntă cu dificultăți substanțiale în protejarea infrastructurii critice și a podurilor, în principal din lipsa unui număr adecvat de rachete Patriot. Sistemele de apărare americane sunt singurele capabile să neutralizeze cu succes rachetele balistice rusești. Având în vedere contextul războiului dintre SUA și Iran, achiziția acestor rachete este extrem de dificilă, iar Washington, împreună cu aliații europeni, manifestă rezerve în cedarea stocurilor.

Serhii Beskrestnov, consilierul lui Zelenski, a furnizat o informație tehnică importantă: rachetele rusești lovesc acum podurile cu o precizie mult îmbunătățită. Acest progres este atribuit unui nou sistem de ghidaj care le permite să evite interferențele electronice ucrainene.

Beskrestnov a detaliat pe platforma Telegram că, în faza de coborâre, focosul efectuează o scanare a terenului folosind un radar timp de câteva secunde, iar sistemul de ghidaj ajustează ulterior traiectoria rachetei pentru a asigura impactul precis.