Cum afectează ora mesei sănătatea creierului

Cine a participat la studiu?

Când mănâncăm pare să conteze la fel de mult ca ce mănâncăm. Un studiu nou arată că restricția alimentară într-o fereastră de opt ore a generat modificări vizibile la nivel cerebral.

După patru săptămâni de post intermitent, participanții au slăbit, au performanat mai bine la probele de memorie și au redus „vârsta biologică” a creierului cu circa nouă luni, conform evaluărilor prin imagistică prin rezonanță magnetică.

Elena Coșbuc-Ionescu, expertă în nutriție și stil de viață echilibrat, comentează pentru „Adevărul” semnificația acestor date și limitele aplicabilității lor.

Ce arată scanările RMN?

Studiul a inclus 23 bărbați, cu vârste între 25 și 55 de ani, diagnosticăți cu sindrom metabolic, condiție care mărește probabilitatea de a dezvolta diabet sau afecțiuni cardiovasculare.

Pe parcursul a 28 zile, aceștia au limitat ingestia alimentelor exclusiv între orele 08:00 și 16:00, refuzând orice masă în restul zilei.

La terminarea experimentului, toți participanții au slăbit, au demonstrat o capacitate mnemonică superioară și au obținut valori mai bune în ce privește reglarea zahărului și lipidelor în sânge.

Cel mai remarcabil rezultat a fost obținut prin analiza imaginilor RMN.

Este postul potrivit pentru toți?

Folosind un algoritm capabil să estimeze vârsta creierului bazat pe aspectul său morfologic, cercetătorii au constatat că decalajul dintre vârsta estimată și cea cronologică s-a micșorat cu aproximativ nouă luni în medie.

Această descoperire subliniază importanța sincronizării alimentației cu ritmul circadian, care guvernează somnul, procesele digestive și utilizarea energiei din hrană.

Totuși, specialistă subliniază că această metodă nu este o rețetă universală.

Cine trebuie să fie atent?

„Din punct de vedere al nutriției, datele susțin valoarea regularității meselor și al aliniierii cu ceasul biologic, dar nu validă o prescriere generală a postului de 16 ore”, precizează Elena Coșbuc-Ionescu.

Pentru majoritatea indivizilor, un program alimentar predictibil, mese echilibrate și evitarea cinelor târzii pot fi pași logici. Cu toate acestea, efectele variază în funcție de contextul personal, calitatea mâncărurilor, calitatea somnului, nivelul de activitate fizică și starea metabolică a fiecărei persoane.

Există categorii de populație pentru care postul intermitent este contraindicat sau cere supraveghere medicală strictă. Acestea includ femeile însărcinate sau care alăptează, persoanele cu istoric de tulburări de alimentație, cele subponderale, cele cu gastrită sau ulcer gastric, precum și indivizii cu rezistență la insulină sau diabet.

De asemenea, cei care iau medicamente care pot declanșa hipoglicemie trebuie să fie extrem de prudenți. Toate aceste categorii ar trebui să se consulte cu medicul înainte de a iniția perioade lungi fără mese. Copiii și adolescenții, aflați într-o fază de creștere activă, nu ar trebui să fie supuși unor astfel de restricții fără aviz medical.

Ce altceva ajută creierul?

Pentru a menține un creier sănătos, nu contează doar când mâncăm, ci și ce mâncăm. Elena Coșbuc-Ionescu recomandă o alimentație bogată în fructe de pădure, legume frunzite, pește gras și nuci.

Deși studiile indică beneficii posibile ale acestor alimente asupra memoriei și funcțiilor cognitive, rezultatele nu sunt totalmente consistente, însă aceste produse sunt oricum bază oricărei diete sănătoase.

Concluzia este clară: sănătatea nevrologică se construiește printr-o sumă de obiceiuri sustenabile, adaptate nevoilor individuale, unde ora mesei este un element important, dar nu singurul determinant.