România, cel mai scump curent din UE: prețurile au crescut cu peste 50% într-un an

De ce a explodat prețul?

România, cel mai scump curent din UE: prețurile au crescut peste 50% într-un an

Dinamica prețurilor la energie electrică în spațiul european arată o realitate șocantă pentru România: țara noastră înregistrează cea mai mare creștere a costurilor în întreaga Uniune Europeană. Față de prima jumătate a anului 2025, prețurile pentru consumatorii casnici au sărit cu 51,6%, un salt fără precedent care depășește cu mult alte țări.

În timp ce alte state înregistrau scăderi sau creșteri moderate, România a suferit o explozie a costurilor, cauzată în mare parte de schimbarea regimului de reglementare a pieței.

Unde se află România în clasament?

Contextul acestei scumpiri este legat de încheierea, la 1 iulie 2025, a schemei de plafonare a prețurilor. După această dată, consumatorii plătesc prețul stabilit prin contractul încheiat cu furnizorul, care nu mai este supus unei reglementări directe din partea statului. Pentru a amortiza impactul, statul a introdus o măsură de sprijin pentru cele mai vulnerabile categorii de clienți: vouchere de 50 de lei pentru plata facturilor la energie electrică, valabile între 1 iulie 2025 și 31 martie 2026.

Când ne uităm la datele publicate vineri, 30 octombrie, de Biroul European de Statistică (Eurostat), România ocupă primul loc în UE la costul energiei electrice pentru gospodării, măsurat în standarde ale puterii de cumpărare (SPC). Românii au suportat un cost echivalent cu 46,9 SPC pentru 100 kWh. Următoarele țări în clasament sunt Polonia, cu 41,1 SPC, și Cehia, cu 34,3 SPC. La polul opus, cele mai mici prețuri raportate la puterea de cumpărare s-au înregistrat în Malta (13,8 SPC), Ungaria (14,7) și Luxemburg (15,5).

Este esențial să înțelegem ce înseamnă exact această măsură.

Ce înseamnă exact SPC?

Standardul puterii de cumpărare (SPC, în engleză PPS) este o unitate de măsură folosită de Eurostat ca să compare prețurile între țări în care nivelul general al prețurilor și veniturile diferă.

Acest indicator arată cât de grea este factura pentru buzunarul locuitorilor fiecărei țări, nu doar câți euro costă un kilowatt. De aceea, deși prețul în euro plătit de români nu este cel mai mare din UE, impactul asupra veniturilor este disproporționat. În termeni monedari, cele mai mari prețuri au fost în Irlanda (0,39 euro/kWh), Germania și Belgia (câte 0,36 euro/kWh).

Prețul din România a fost apropiat de media europeană, dar pentru o gospodărie română, aceeași sumă în euro reprezintă un efort financiar mult mai mare din cauza nivelului mai scăzut al veniturilor și prețurilor generale.

La nivelul întregii Uniunii Europene, situația este mai liniștitoare. Prețul mediu al energiei electrice pentru populație a scăzut ușor cu 2,2% în prima jumătate a anului 2026, atingând 0,28 euro/kWh, față de 0,29 euro/kWh în a doua jumătate a lui 2025.

Cum arată situația în restul UE?

Totuși, Eurostat subliniază că aceste niveluri rămân semnificativ peste cele dinaintea crizei energetice din 2022. Ponderea taxelor și impozitelor în factura finală a scăzut și ea ușor, de la 28,9% la 28,4%.

Diferențele dintre statele membre sunt încă foarte mari: șase țări au avut prețuri de peste 0,30 euro/kWh, în timp ce cinci țări se află sub 0,20 euro/kWh.

Cele mai mici prețuri în termeni monedari au fost înregistrate în Ungaria (0,11 euro/kWh), Malta și Bulgaria (câte 0,13 euro/kWh).

De ce România e excepțională?

Comparativ cu alte țări din UE, scumpirea din România este excepțională.

În timp ce Irlanda a înregistrat o creștere de 19,8% și Finlanda de 18,4%, alte state au văzut o scădere a prețurilor: Danemarca cu 31,7% și Luxemburg cu 24,1%.

Această discrepanță subliniază gravitatea situației economice a României pe piața energetică europeană, unde țara noastră se poziționează ca cel mai scump loc pentru a cumpăra energie electrică, măsurat în puterea de cumpărare.