Mai aproape de 50 de milioane de europeni rămân fără încălzire în prag de iarnă, iar Bruxelles nu găsește soluție

Ponderea a căzut la doar 12% !

Iarna se apropie și aproape 50 de milioane de europeni riscă să rămână în frig, în timp ce Bruxelles-ul nu reușește să găsească o soluție comună

Cu iarna la ușa, Uniunea Europeană se pregătește pentru perioada rece cu rezerve de gaze sub nivelul obișnuit și cu prețuri la cote ridicate. Această situație pune în pericol confortul termic al aproximativ 50 de milioane de cetățeni europeni, care se confruntă cu dificultăți în încălzirea locuințelor. Deși miniștrii energiei s-au adunat la Luxemburg pentru a discuta măsuri de reducere a facturilor și asigurarea aprovizionării, întâlnirea din 29 octombrie s-a încheiat fără a ajunge la un consens, conform Euronews.

Situația rezervelor de gaze este îngrijorătoare: la data de 20 octombrie, depozitele erau umplute doar la 74%, un nivel istoric scăzut pentru această perioadă din 2011. Deși Comisia Europeană nu identifică un risc imediat de penurie, autoritățile avertizează că o val de frig intens ar putea epuiza rapid rezervele. O altă complicație majoră a fost închiderea strâmtorii Ormuz, o arteră vitală pentru transportul petrolului și gazelor din Orientul Mijlociu. Această închidere a redus semnificativ livrările de combustibil din regiune.

Pe piața internațională, petrolul Brent a atins cota de 110 dolari pe baril. Prețurile la gaze au crescut cu 140% de la începutul conflictului cu Iranul, depășind pentru prima dată din 2022 pragul de 100 de euro pe megawatt-oră.

În timpul reuniunii din Luxemburg, miniștrii au dezbătut mai multe opțiuni, inclusiv reducerea voluntară a consumului și posibilitatea de a coborî ținta de umplere a depozitelor de la 90% la 80%, o măsură menită să evite achizițiile de urgență la prețuri ridicate.

Dezbaterea a inclus și extinderea importurilor de gaze naturale lichefiate (GNL), realizarea de achiziții comune și instalarea contoarelor inteligente în jumătate din locuințe până în anul 2030. Totuși, miniștrii nu au stabilit o țintă obligatorie de reducere a consumului.

Divergențele dintre guverne privind achizițiile comune și impozitarea energiei au împiedicat un acord rapid, iar un consens privind tarifele de rețea este așteptat cel mai devreme în luna decembrie.

Dan Jorgensen, comisarul european pentru energie, a subliniat că, deși UE nu se așteaptă la o penurie acută de petrol sau gaze, multe gospodării riscă să nu mai poată plăti facturile. La finalul lunii octombrie, nivelul de umplere a depozitelor europene se situa la aproximativ 75%, în scădere față de 83% din anul precedent.

Un punct central al disputelor a fost propunerea Comisiei Europene de a impozita gazele pentru a stimula tranziția către surse mai curate. Treisprezece state membre, printre care Germania și Italia, au solicitat retragerea acestei inițiative, argumentând impactul negativ asupra familiilor cu venituri modeste.

În paralel, interdicția privind importurile de GNL din Rusia rămâne programată pentru ianuarie 2027. Între timp, Italia analizează posibilitatea de a plafona prețurile la nivel național.

Pentru a înțelege motivul scumpirii gazelor, trebuie privit istoricul: înainte de invadarea Ucrainei, Rusia furniza aproximativ 45% din gazele importate de UE.

Această pondere a căzut la aproximativ 12% în 2025, cu țările europene care au compensat prin cumpărări mai mari din Norvegia, Statele Unite și Algeria.

La finalul anului 2024 a expirat și acordul de tranzit prin Ucraina, prin care trecuseră în acel an aproximativ 15 miliarde de metri cubi de gaze rusești.

UE a înlocuit o parte din gazul rusesc livrat prin conducte cu GNL, un combustibil mai scump. Europa intră în competiție cu marii cumpărători din Asia pentru aceste livrări, ceea ce înseamnă că orice creștere a cererii sau orice întrerupere a transportului poate face prețurile să se ridice brusc.

Conflictul din Orientul Mijlociu a escalat această tensiune. Prin strâmtoria Ormuz trece aproape o cincime din volumul mondial de GNL.

Conform datelor Agenției Internaționale pentru Energie, exporturile de GNL din Qatar și Emiratele Arabe Unite au scăzut cu aproximativ 35 de miliarde de metri cubi între martie și iunie 2026, comparativ cu aceeași perioadă din anul anterior.

Nivelul rezervelor variază semnificativ între statele membre

Nivelul rezervelor variază semnificativ între statele membre. La data de 26 octombrie, depozitele erau pline la aproximativ 62% în Germania și 65% în Țările de Jos, în timp ce Italia depășea 90%, conform datelor Gas Infrastructure Europe.

Statele cu rezerve mai slabe se pot vedea obligate să cumpere gaze în timpul iernii, perioadă în care atât cererea, cât și prețurile sunt istoric mai ridicate.

Pentru a atenua impactul asupra facturilor, Comisia Europeană propune o reformă a modului în care consumatorii plătesc pentru utilizarea rețelei electrice. Tarifele de rețea, care acoperă construcția și întreținerea infrastructurii, reprezintă în medie aproximativ un sfert din factura de electricitate a unei gospodării din UE. Introducerea contoarelor inteligente și a tarifulor dinamice, care variază în funcție de oră, ar putea stimula consumul în orele de mică solicitare a rețelei. De exemplu, încărcarea unui vehicul electric în timpul nopții ar putea fi mai ieftină decât în orele de vârf din seară.

Comisia sugerează, de asemenea, ca impozitul pe electricitate să nu fie mai mare decât cel pe gaze naturale, o măsură care ar încuraja trecerea la încălzirea electrică. Totuși, unele guverne solicită o mai mare autonomie în definirea regulilor, în funcție de specificitățile fiecărei țări. Pentru iarna 2026-2027, discuțiile au vizat diversificarea surselor de gaze, investiții în energie curată și o coordonare mai strânsă, inclusiv cu Ucraina și Republica Moldova.

În general, statele UE sunt obligate să atingă un grad de umplere a depozitelor de 90% între 1 octombrie și 1 decembrie, cu o anumită flexibilitate în caz de condiții de piață dificile. Consiliul UE cere investiții ! Consiliul UE a solicitat, de asemenea, investiții menite să protejeze infrastructura energetică împotriva riscurilor climatice.

O altă întrebare cheie este de ce electricitatea devine scumpă odată cu gazele. Pe piața angro, furnizorii cu cele mai mici costuri sunt prioritarizați pentru a acoperi consumul.

Când producția lor devine insuficientă, intră în funcțiune centrale mai scumpe. Ultima centrală necesară pentru a acoperi cererea, adesea una funcționând pe gaze, stabilește prețul angro al electricității. Astfel, gazele scumpe pot ridica prețul curentului chiar și atunci când o proporție mare din electricitate provine din surse mai ieftine.

Europa rămâne dependentă de centralele pe gaze în orele de vârf, deoarece capacitatea de stocare în baterii sau în hidrocentrale cu pompaj nu este încă suficientă, explică Noah Gordon, expert la Consiliul European pentru Relații Externe. O mai bună interconectare a rețelelor naționale ar permite transportul energiei regenerabile ieftine din zonele cu surplus către cele cu deficit.

Impactul variază de la o țară la alta: în Spania, producția eoliană și solară face ca gazele să influențeze prețul electricității doar câteva ore pe zi.

În Italia, rolul centralelor pe gaze este mai dominant și stabilesc prețul mai des. Germania și Țările de Jos se află într-o poziție intermediară.

În opinia lui Gordon, tranziția către electricitate și creșterea producției de energie curată ar consolida securitatea aprovizionării în toate statele membre.

Pe termen scurt, guvernele dispun de mai multe instrumente: reducerea taxelor, acordarea de subvenții sau vouchere, plafonarea prețurilor și sprijinirea industriei. Statele UE au cheltuit deja 17,9 miliarde de euro în acest an pentru astfel de măsuri, conform datelor Comisiei Europene. Această sumă ar putea ajunge la 38,6 miliarde de euro dacă măsurile de sprijin sunt prelungite până la finalul anului.

Deși sprijinul de urgență este esențial pentru familiile cu venituri mici, el poate crea presiune asupra bugetelor publice. Matteo Prina, cercetător la Eurac Research, subliniază că aceste măsuri sunt mai ușor de susținut dacă sunt temporare și se ajustă pe măsură ce prețurile se modifică.

Pe termen lung, UE își propune să diminueze dependența de combustibilii fosili importați prin investiții masive în energie regenerabilă, rețele și sisteme de stocare.

În anul 2025, sursele regenerabile au furnizat aproximativ jumătate din electricitatea produsă în UE, conform rapoartelor ACER, agenția europeană care coordonează autoritățile de reglementare din sectorul energetic. Noile capacități de producție pot contribui la scăderea treptată a prețurilor angro. Totuși, efectul final asupra facturilor consumatorilor depinde și de capacitatea rețelelor, de nivelul taxelor și de condițiile contractuale cu furnizorii, explică Prina.

Serviciul de Cercetare al Parlamentului European avertizează că menținerea artificială a unor prețuri scăzute poate descuraja investițiile în energie curată și poate lăsa Europa expusă la noi șocuri de prețuri. Prina susține că sprijinul trebuie direcționat cu precizie către familiile care au nevoie de el, în paralel cu investițiile în producție, rețele și eficiență energetică.

Beneficiile acestor investiții trebuie să se traducă concret în scăderea facturilor consumatorilor, a declarat el pentru Euronews.