Vortexul polar se destramă devreme: iarna va fi mai blândă în Europa și România

Ce spun modelele de predicție?

acest eveniment? Ciclonele stratosferice slăbesc neobișnuit de devreme în acest sezon. O evoluție care poate marca un punct de cotitură pentru meteo-ul european.

Potrivit datelor publicate de Severe Weather Europe, o încălzire bruscă a stratului de aer din stratosferă este în curs de a se declanșa, cu impact potențial asupra climăi din decembrie și ianuarie.

Totuși, certitudinile rămân limitate, deoarece evoluția finală a iernii va fi determinată și de prezența unui episod El Niño de intensitate mare.

Mecanismul funcționează astfel: vortexul polar, adică acea zonă de aer extrem de rece care stă deasupra Polului Nord, acționează ca o barieră care ține frigul departe de latitudinile medii. Când acest sistem se destabilizează, aerul gheață poate coborâ spre Europa și America de Nord, aducând episoade de iarnă severă. În prezent, atenția meteorologică se concentrează asupra unui eveniment numit Încălzire Stratosferică Bruscă (Sudden Stratospheric Warming). La o altitudine de aproximativ 30 kilometri, se așteaptă o creștere a temperaturii cu peste 27 de grade Celsius față de media sezonieră.

În paralel, vânturile stratosferice își schimbă direcția, o inversare care, conform prognozelor, ar putea avea loc vineri, 6 noiembrie. Acest termen ar putea fi cel mai timpuriu înregistrat până acum, cu circa trei săptămâni înaintea recordului anterior.

Ce se așteaptă pentru ianuarie?

Modelele de predicție ECMWF și GEFS indică o probabilitate ridicată pentru această inversare a curentelor de aer. Totuși, expertii subliniază că fenomenul este de scurtă durată, circulația normală urmând să se restabilească până la mijlocul lunii noiembrie. Pentru a evalua consecințele asupra Europei în luna următoare, analiza a comparat mii de simulări climatice și a izolă 21 de cazuri istorice în care vortexul a fost perturbat la începutul lunii noiembrie în condiții similare.

Rezultatele sugerează că o asemenea perturbare favorizează intrarea aerului rece pe continent în decembrie, generând temperaturi sub normal și zăpadă mai intensă, cu excepția zonelor nordice și nord-estice.

În unele scenariu, această configurație poate declanșa episoade de frig extrem, tipice pentru ceea ce se numește „Bestia din Est”.

Este important de precizat că acești date nu sunt o prognoză definitivă pentru decembrie, ci o proiecție bazată pe simulări care ilustrează cum o slăbire timpurie a vortexului polar poate modela vremea.

Prognozele pe termen mediu pentru sfârșitul lunii noiembrie arată deja o tendință de răcire în estul Europei, însoțită de semne de precipitații zăpezii. În restul continentului, temperaturile sunt prezise mai ridicate decât normalul, iar cantitatea de zăpadă este redusă.

Ce înseamnă asta pentru România?

Privind luna ianuarie, simulările indică o redistribuire a zonelor afectate de frig. Dacă în decembrie semnalul de temperaturi scăzute acoperă o mare parte a Europei, în ianuarie acesta se concentrează în vest, nord și centrul-nord al continentului. În schimb, în estul Europei se așteaptă temperaturi mai ridicate decât media. Zăpada ar putea fi mai abundentă în vestul, centrul și nord-vestul, unde aerul rece se întâlnește cu umezeala provenită din Atlantic și Marea Mediterană. Și aici, este vorba despre efectele posibile ale perturbării vortexului polar, identificate prin simulări, nu despre o prognoză garantată pentru ianuarie 2027.

Ce se poate aștepta pentru România?

Deocamdată, analiza Severe Weather Europe nu oferă o prognoză detaliată pentru țara noastră și nu confirmă că iarna 2026–2027 va fi mai rece sau mai zăpezită.

Simulările sugerează că o perturbare timpurie a vortexului polar crește șansele unor episoade reci în Europa, dar realitatea meteo va fi modelată de interacțiunea cu El Niño și alte sisteme atmosferice.

Mai mult, efectele unei încălziri stratosferice nu se transmit neapărat imediat la nivelul solului și nu afectează toate regiunile uniform.