Cum poți obține pensie în România dacă ai lucrat mai puțin de 15 ani în țară

Cum pornește calculul pro-rata de la o valoare teoretică?

Regimul juridic aplicabil în spațiul european se bazează pe o arhitectură normativă complexă.

Pentru cetățenii din statele membre ale Uniunii Europene, mecanismele de coordonare a securității sociale sunt active din 1 mai 2010, conform Regulamentului (CE) nr. 883/2004 și Regulamentului (CE) nr. 987/2009.

În ceea ce privește Elveția, aplicarea regulilor este valabilă de la 1 aprilie 2022, iar pentru Islanda, Norvegia și Liechtenstein, de la 1 iunie 2012.

Pe lângă acești acte europene, practica Casei Naționale de Pensii și Pensii (CNPP) se sprijină și pe Acordul Comercial și de Cooperare semnat între UE și Regatul Unit, precum și pe diverse tratate bilaterale de securitate socială la care România este parte.

De pildă, acordul cu Statele Unite ale Americii are propriile reguli specifice.

Un principiu esențial este că perioadele de asigurare se adună, dar contribuțiile nu se transferă între state.

Pentru a îndeplini condițiile de pensionare, anii lucrați în România se combină cu cei petrecuți în alte țări membre, astfel încât să se atingă stagiul minim de 15 ani cerut de legislația locală.

O persoană care nu a lucrat suficient timp în România poate completa stagiul cu perioadele realizate în străinătate, confirmate de instituțiile din acele state. Această cumulare de timp nu implică însă o mișcare a contribuțiilor dintr-un sistem în altul.

Fiecare țară plătește exclusiv pentru anii în care s-au făcut contribuții pe teritoriul ei, iar drepturile financiare se calculează separat pentru fiecare stat, în funcție de durata de rezidență și muncă.

Când condițiile de pensionare se îndeplinesc doar prin stagiul acumulat în România, casa teritorială de pensii efectuează două tipuri de calcule pentru a alege varianta cea mai avantajoasă pentru beneficiar. Prima variantă este pensia națională, care ia în calcul doar anii lucrați în țară. A doua variantă este pensia pro-rata, care include contribuțiile din toate statele implicate. După ce se compară cele două sume obținute, se acordă cea mai mare.

Situația se schimbă dacă stagiul românesc singur nu este suficient pentru a îndeplini condițiile legale; în acest caz, casa de pensii renunță la dublul calcul și stabilește exclusiv dreptul la pensia pro-rata, care integrează toate perioadele de muncă din orice stat.

Metodologia de calcul al pensiei pro-rata pornește de la o valoare teoretică. Aceasta reprezintă suma pe care o persoană ar primi dacă toată cariera sa, indiferent unde s-a desfășurat, ar fi fost recunoscută în sistemul românesc. Stagiul realizat în România se evaluează conform Legii nr. 360/2023, dar la stabilirea punctajului nu se includ veniturile pentru care s-au plătit contribuții în alte state.

În schimb, fiecare an de asigurare petrecut în alt stat membru este evaluat la valoarea medie a punctajelor anuale obținute în România.

La calculul acestei medii se exclud punctele de stabilitate, majorările lunare, punctajul pentru Fondul pentru pensia suplimentară și punctajul pentru stagiul potențial din pensia de invaliditate.

Totalul de puncte al pensiei teoretice se obține prin adunarea punctelor din România cu cele atribuite pentru anii petrecuți în alte țări.

Pentru a determina suma efectivă a pensiei, totalul de puncte al celei teoretice se înmulțește cu raportul dintre stagiul din România și suma tuturor perioadelor de asigurare din toate statele implicate. Rezultatul se înmulțește apoi cu valoarea punctului de referință în vigoare.

Din acest raport se elimină, atât din numărător cât și din numitor, perioadele petrecute în România în sisteme de pensii private sau complementare care nu fac parte din sistemul public.

Aceste perioade servesc doar la dobândirea dreptului la pensie, dar plata efectivă revine sistemelor în care s-au făcut contribuțiile, conform aceleiași surse.

Să luăm un exemplu concret pentru a ilustra mecanismul.

Presupunem o persoană care a lucrat 20 de ani în Italia și 10 ani în România, pentru care a acumulat în total 9 puncte, adică o medie de 0,9 puncte pe an.

Cum se verifică dreptul la pensie prin toate legislațiile aplicabile?

Cu doar cei 10 ani din țară, această persoană nu ar îndeplini stagiul minim de 15 ani necesar pentru o pensie națională în România. La calculul pensiei teoretice, fiecare dintre cei 20 de ani petrecuți în Italia primește o valoare de 0,9 puncte, ceea ce înseamnă 18 puncte suplimentare. Suma totală ajunge la 27 de puncte.

Pentru a calcula partea care revine sistemului românesc, se aplică formula 27 × 10/30, rezultând 9 puncte. Aceștia se înmulțesc cu valoarea punctului de referință. Fără posibilitatea de a cumula perioadele, cei 10 ani lucrați în România nu ar fi generat nicio pensie din sistemul public românesc.

O regulă importantă se referă la stagiile scurte de sub un an. Un stat nu este obligat să plătească o pensie pentru perioade de asigurare mai scurte de 12 luni, dacă acestea, luate singure, nu îndeplinesc condițiile de pensionare din legislația propriei țări.

Celelalte state implicate includ totuși aceste perioade la calculul pensiei teoretice, dar nu le ia în considerare la stabilirea sumei pe care fiecare stat trebuie să o plătească.

În cazul în care această regulă ar scute toate statele implicate de plata oricărei sume, dreptul la pensie se acordă exclusiv conform legislației ultimului stat ale cărui condiții de vârstă sau de stagiu sunt îndeplinite, ca și cum toată cariera ar fi fost realizată acolo.

Există și situații în care dreptul la pensie se verifică prin raportare la toate legislațiile aplicabile, cu excepția celor ale căror condiții de vârstă nu sunt încă îndeplinite sau pentru care solicitantul a cerut explicit amânarea plății. Din acest motiv, pensiile pot fi acordate de la date diferite, iar fiecare stat emite o decizie separată. Pentru astfel de cazuri, metodologia CNPP impune un procedeu de calcul diferit.

Casa de pensii stabilește mai întâi o pensie națională, apoi o pensie proporțională bazată doar pe statele ale căror condiții sunt îndeplinite, și o a doua pensie calculată proporțional care include toate perioadele, inclusiv cele din statele unde condițiile nu sunt încă îndeplinite.

Se acordă suma cea mai avantajoasă, iar dacă pensia națională nu poate fi stabilită, comparația se face doar între cele două variante de calcul bazate pe anii lucrați în fiecare stat.

Când dreptul se deschide și în celălalt stat, pensia se recalculează, dacă perioadele de acolo nu au fost încă luate în calcul.

Procedura de solicitare se face într-un singur stat. Cererea de pensie se depune la instituția din țara în care persoana are reședința sau, dacă aceasta nu a lucrat niciodată acolo, la instituția ultimului stat a cărui legislație i s-a aplicat.

O singură cerere are efecte pentru toate instituțiile ale căror reguli i s-au aplicat persoanei, iar instituția care o înregistrează trimite dosarul către celelalte state implicate.

După ce primește răspunsurile, aceasta transmite solicitantului un rezumat al deciziilor prin documentul portabil P1.

Pentru persoanele care au deja dreptul la o pensie, nu este necesar să aștepte răspunsul tuturor statelor. Dacă instituția constată dreptul la o pensie națională, o plătește imediat, cu titlu provizoriu, în așteptarea restului procedurii.

Atunci când pensia națională nu se poate acorda, dar datele existente arată limpede dreptul la o pensie proporțională bazată pe stagiul din fiecare stat, se stabilește o sumă provizorie, cu condiția să existe suficiente dovezi confirmate de celelalte state.

Cei care sunt deja pensionari în România și au lucrat legal și în alt stat membru pot solicita o revizuire a drepturilor, astfel încât să fie luate în calcul și perioadele din străinătate.

În sfârșit, este important de menționat proiectul de lege B549/2026, care propune modificări la Legea nr. 360/2023. Acesta este încă în faza de dezbatere și nu produce efecte imediate. Potrivit propunerii, atunci când documentele din dosar permit stabilirea dreptului, s-ar emite o decizie provizorie de admitere cu plata pensiei, iar după sosirea tuturor actelor din străinătate, pensia s-ar recalcula.

Pentru decizia definitivă, proiectul stabilește un termen de 45 de zile de la primirea tuturor informațiilor din străinătate, cu posibilitatea de prelungire cu încă 30 de zile.

Inițiatorii se bazează pe raportul special al Avocatului Poporului din 2025, care a identificat o practică neunitară: unele case teritoriale emit decizii provizorii, în timp ce altele așteaptă toate informațiile despre perioadele lucrate peste hotare.

Propunerea a primit un aviz favorabil, cu observații, de la Consiliul Economic și Social și se află în consultare publică la Senat până pe 6 noiembrie.