Criza termoficării din Capitală amenință siguranța energetică națională!

Unde se scurg 1,8 milioane de litri pe oră?!

Deficiențele majore din infrastructura de termoficare a Capitalei au început să pună în pericol stabilitatea energetică la scară națională, conform unui comunicat emis duminică de societatea ELCEN și preluat de agenția Agerpres. Într-o analiză detaliată a situației, producătorul de agent termic a tras un semnal de alarmă sever privind cantitățile uriașe de apă care se scurg în subteran.

Această stare de fapt generează consecințe care depășesc simplul disconfort al cetățenilor lăsați fără căldură și apă caldă, amenințând direct generarea de curent electric și siguranța întregului Sistem Energetic Național.

Situația a impus ca ELCEN să introducă în mod constant în circuit un debit suplimentar de 1.860 de tone de apă fierbinte pe oră, adică un volum de 1.860.000 de litri în fiecare oră. Potrivit precizărilor oficiale, livrarea agentului termic dinspre centrale nu a fost oprită nici măcar pentru o secundă.

Totuși, în momentul în care apa fierbinte pornește spre oraș și se întoarce prin conductele de retur administrate de Termoenergetica, ea se intersectează cu volume masive de apă rece adăugită pentru compensare, provocând o scădere drastică a temperaturilor.

Din cauza numeroaselor fisuri și șantiere deschise pe traseu, mii de tone de lichid se scurg direct în pământ. Acest fenomen face ca agentul termic care ajunge în locuințele bucureștenilor să nu mai corespundă standardelor optime, rezultatul fiind o deservire deficitară a populației. Compania subliniază că o cantitate impresionantă de apă, tratată cu atenție în prealabil și adusă la parametrii ideali de ELCEN, se risipește în rețeaua de transport înainte de a atinge destinația finală.

Un exemplu elocvent oferit de reprezentanții companiei este cel al CET Bucureşti Sud. Aici, necesarul de apă de adaos atinge permanent peste 900 de tone pe oră, altfel spus, mai mult de 900.000 de litri la fiecare șaizeci de minute.

Tradus în cifre minutare, doar pentru a acoperi deficitul din această zonă administrată de Termoenergetica, este nevoie de introducerea a circa 15.000 de litri în fiecare minut.

Gravitatea devine și mai evidentă prin comparație cu limitele contractuale. Documentele oficiale prevăd un debit de adaos de numai 400 de tone pe oră și un plafon de avarie de 600 de tone pe oră. În realitate, măsurătorile de la CET Bucureşti Sud indică un debit dublu față de prevederile din contract și cu aproximativ 50% mai mare decât maximul stabilit pentru situațiile de urgență.

Astfel, utilajele ELCEN sunt silit să proceseze un volum ce depășește orice limită imaginată pentru scenarii excepționale.

Conform estimărilor transmise, energia termică pierdută prin această masă de apă fierbinte scursă în rețeaua Termoenergetica este egală cu randamentul unui cazan de apă fierbinte de 100 Gcal/h. Această risipă exercită o presiune colosală asupra echipamentelor de producție, expunând CET-urile la riscuri operaționale majore.

Cât mai pot duce utilajele această povară?!

Efectele negative se manifestă pe multiple planuri.

Instalațiile de tratare a apei sunt suprasolicitate peste limitele admise, fiind nevoite să proceseze volume mult mai mari decât cele pentru care au fost proiectate în scenariile de avarie.

Totodată, se înregistrează o creștere semnificativă a consumurilor tehnologice, întrucât pregătirea apei implică utilizarea intensă de resurse energetice și reactivi chimici.

În plus, echipamentele sunt supuse unui regim de uzură accelerată. Pompele, sistemele de tratare și celelalte elemente funcționează într-un stres continuu, fapt ce periclitează fiabilitatea lor pe termen lung.

Pericolul major rezidă în posibilitatea pierderii stabilității în funcționare. Dacă aceste scurgeri masive persistă, utilajele riscă să devină incapabile să mai compună necesarul de lichid al sistemului, compromitând parametrii tehnologici de bază.

Aceste volume uriașe nu constituie un consum specific unei infrastructuri normale, ci reflectă dimensiunea disfuncționalităților din rețeaua Termoenergetica.

ELCEN este nevoită să suplinească permanent aceste carențe pentru a menține sistemul în funcțiune. Totuși, ramificațiile acestei crize depășesc sfera simplă a încălzirii urbane.

Unitățile deținute de ELCEN funcționează pe principiul cogenerării, generând în același timp energie termică și electrică.

Curentul astfel produs este injectat în Sistemul Energetic Național, sprijinind alimentarea Capitalei. Suprasolicitarea utilajelor și operarea lor prelungită în afara limitelor normale pot forța restricționarea activității grupurilor energetice sau chiar scoaterea lor completă din funcțiune.

O asemenea evoluție negativă ar lovi simultan în capacitatea de livrare a agentului termic și în producția națională de electricitate.

Deteriorarea unor grupuri energetice din cadrul ELCEN ar însemna dispariția unor capacități vitale.