Turismul românesc, între stagnare și escapade de weekend

Cifrele care dau fiori industriei?

Turismul românesc traversează o perioadă de incertitudine, marcată de o schimbare subtilă, dar îngrijorătoare, în comportamentul vizitatorilor.

Deși datele Institutului Național de Statistică pentru primele nouă luni ale anului indică 11,078 milioane de turiști – o creștere minoră de 1,2% față de aceeași perioadă din 2025 – realitatea din teren este mai nuanțată.

Majoritatea covârșitoare a celor care ne-au trecut pragul, adică 80,5%, sunt români, în timp ce segmentul internațional rămâne blocat la o cotă de 19,5%. Chiar și numărul total de nopți petrecute în unitățile de cazare a stagnat, înregistrând un avans timid de doar 0,5%, până la 23,992 milioane.

De ce fug turiștii atât de repede?

Cea mai mare problemă rămâne durata șederii, care se scurtează alarmant. Turiștii români mai stau în medie doar 2,2 zile, în timp ce străinii bifează abia 2,0 zile. Această tendință spre „city-break-uri” rapide pune o presiune imensă pe operatorii din domeniu, mai ales că gradul de ocupare a scăzut la 29,5%, cu 1,3 puncte procentuale sub nivelul anului trecut.

Practic, hotelurile și pensiunile rămân pe jumătate goale, iar costurile de întreținere devin tot mai greu de acoperit.

Geografia unui turism polarizat!

Din punct de vedere geografic, harta turismului românesc rămâne extrem de inegală.

Constanța domină clasamentul cu 2,016 milioane de vizitatori, urmată îndeaproape de București, cu 1,459 milioane, și Brașov, cu 994.700 de persoane. Această concentrare excesivă sufocă infrastructura din zonele consacrate, în timp ce restul țării rămâne, în mare parte, ignorat de turiști. Cât despre oaspeții străini, aceștia vin în principal din Germania (215.800), Italia (167.000) și Statele Unite (146.200).

Această dependență de câteva piețe externe ne face vulnerabili la orice fluctuație economică, subliniind nevoia urgentă de a diversifica oferta pentru a atrage vizitatori din cât mai multe colțuri ale lumii.