Tinerii cu salariu sub 4.000 de lei vor primi sprijin pentru chirie și transport

Cât va fi sprijinul pentru chirie?

Un grup de parlamentari din mai multe partide a depus o inițiativă legislativă care vizează acordarea unui ajutor financiar pentru tinerii cu venituri limitate.

Propunerea intervine pe fundalul unei statistici îngrijorătoare: România ocupă locul întâi în Uniunea Europeană la indicatorul tinerilor NEET, unde 19,4% din tineri nu studiază, nu muncesc și nu se formează.

Proiectul de lege vine în completarea Legii nr. 76/2002, care reglementează sistemul de asigurare pentru șomaj și încurajarea angajării. Obiectivul principal este introducerea unei sume lunare destinate să acopere o parte din chiria. Valoarea sprijinului nu este fixă, ci se adaptează la localitatea unde se află locuința, respectând plafonele următoare: 600 de lei pe lună pentru apartamentele din București și Cluj-Napoca; 500 de lei pe lună pentru localitățile Constanța, Brașov, Sibiu, Craiova, Târgu Mureș, Iași, Timișoara și Oradea; și 400 de lei pe lună pentru toate celelalte zone ale țării.

Dreptul la acest ajutor este rezervat tinerilor între 18 și 29 de ani care activează pe baza unui contract individual de muncă sau a unui raport de serviciu la normă întreagă, cu un salariu net lunar de cel mult 4.000 de lei. O condiție esențială este existența unui contract de închiriere cu o durată minimă de șase luni.

Beneficiarii nu trebuie să fie proprietari de imobil, să nu locuiască în spații sociale, de necesitate sau de serviciu, și să nu aibă legături de sânge sau afinitate (până la gradul al IV-lea) cu proprietarul locuinței.

Ce alte facilități include pachetul?

Pe lângă sprijinul pentru chirie, inițiativa include și o reducere cu jumătate a costurilor transportului public local, metropolitan și integrat, precum și o scădere cu 50% a abonamentelor feroviare de navetă. Aceste facilități sunt valabile și pentru cei care muncesc la jumătate de normă, cu condiția să fie înscriși la o instituție de învățământ acreditat. Indiferent de regimul de lucru, pachetul de măsuri poate fi acordat pentru o perioadă maximă de 36 de luni.

„Discuțiile cu tinerii au evidențiat o problemă clară: un loc de muncă nu garantează întotdeauna mijloacele necesare pentru a locui independent. Chiria și transportul mănâncă o parte semnificativă din salariu, ceea ce face mulți tineri să rămână dependenti de sprijinul familial. Am depus această inițiativă legislativă pentru a-i ajuta și sper să fie susținută de toate partidele parlamentare. Scopul nostru este ca tinerii să-și permită să locuiască în orașele în care activează”, a declarat deputatul Alin Stoica din USR.

Contextul demografic și economic al României este marcat de o pondere ridicată de tineri NEET. 19,4% din tinerii cu vârste între 15 și 29 de ani nu sunt nici în educație, nici în muncă, nici în formare, un nivel aproape dublu față de media UE de 11%. În același timp, România înregistrează cea mai mică rată din UE la indicatorul SELRATIO, care măsoară participarea simultană la școală și la muncă. Cu doar 1,2%, țara se află mult sub media europeană de 11,6%, ceea ce indică că puțini tineri acumulează experiență profesională în timpul studiilor. În termeni practici, 97% dintre tinerii români aflați în educație formală nu au nicio activitate pe piața muncii, comparativ cu 71,4% la nivel european.

Această separare strictă întârzie obținerea de experiență și slăbește procesul de integrare profesională.

Populația NEET din România nu este uniformă, ci se concentrează în jurul câtorva profile de risc.

De ce e atât de mare rata NEET în România?

În primul rând, nivelul scăzut de educație crește dramatic șansa de excluziune. 24% dintre tinerii adulți (25-34 ani) nu au terminat liceul, aproape dublu față de media OECD de 13%.

Rata de finalizare a studiilor superioare a coborât de la 26% la 23% între 2019 și 2024.

Situația este deosebit de gravă pentru femeile tinere cu educație minimă: rata lor NEET a crescut de la 28,8% în 2016 la 44,1% în 2024, în timp ce în Europa tendința era descendentă.

Acest lucru confirmă că abandonul școlar timpuriu rămâne unul dintre cei mai puternici factori care hrănesc fenomenul NEET.

Care sunt profilele de risc pentru NEET?

În al doilea rând, factorul geografic joacă un rol decisiv.

România se apropie de mediile europene doar în marile aglomerări. În schimb, în orașe mici, suburbii și zonele rurale, decalajele sunt uriașe. Rata NEET pentru femeile din mediul rural ajunge la 34,8%, de 2,5 ori peste media UE pentru aceeași categorie (14,2%).

Rata de ocupare a femeilor din mediul rural este de doar 44%, față de 65% la nivel european. Aceste cifre arată că accesul la formare și muncă este puternic dependent de locație.

La nivel regional, Sud-Est și Centru înregistrează cele mai ridicate rate NEET pentru femei (37,7% și 32,7%), în timp ce București-Ilfov este singura regiune care se apropie de standardele europene.

În al treilea rând, femeile tinere sunt cele mai afectate. Ele constituie 63% din totalul tinerilor NEET. Rata NEET este de 25,2% pentru femei, față de 13,4% pentru bărbați.